Year: 2018

Liste de aşteptare, nervi şi o noapte de nesomn – pe toate le-au pătimit pensionarii din Galaţi pentru a pune mâna pe bilete la revelionul organizat de primărie.

Oamenii au venit de la 1 noaptea, ca să fie siguri că nu rămân pe dinafară la petrecerea care se va desfăşura la patinoarul artificial, unde un loc costa numai 80 de lei. La ora 8 dimineaţa, când s-a deschis casieria, a început îmbulzeală.

Cu strigăte, îndemnuri şi dat din coate, pensionarii au reuşit să pătrundă la casieria Teatrului Muzical din Galaţi, acolo unde s-au pus în vânzare biletele. Ca să fie siguri că pun mâna pe aceste tichete, unii au preferat să petreacă toată noaptea în picioare, la coadă.

Reporter: – De la cât aţi venit?

Primul om la coadă: – De la unu, băieţi!

Reporter: – De la unu noaptea?

Primul om la coadă: – Da.

Reporter: – Aţi vrut să fiţi sigur că prindeţi bilet!

Primul om la coadă: – Păi chiar că sunt şi primul, până la urmă.

Când au văzut că numărul celor de la coadă creşte, încă dinainte de deschiderea casei de bilete, pensionarii s-au organizat şi au făcut liste.

Revelionul pentru pensionari şi persoane cu venituri mici este organizat şi subvenţionat parţial de primăria din Galaţi. Aşa că nu le lipseşte nimic: muzică live, meniu tradiţional, şampanie şi foc de artificii. Evenimentul este aşteptat cu emoţie de unii oameni care participă de ani de zile la această petrecere.

“Sunt invitaţi pensionarii care au pensie mai mică decât venitul minim pe economie, locul desfăşurării este la patinoarul din Galaţi, sunt 1150 de locuri, biletele sunt 80 de lei şi programul artistic va fi susţinut de formaţia Meteor, din Iaşi”, explică Cristi Ochiu, primăria Galaţi.

Evenimentul este atât de aşteptat de pensionarii din Galaţi, încât în fiecare an s-au dat adevărate lupte pentru bilete.

Suedia interzice fumatul în aer liber în anumite locuri publice, ca de exemplu locurile de joacă pentru copii sau peroanele gărilor, informează AFP.

Connect Legislativul de la Stockholm a decis să extindă, începând cu 1 iulie 2019, interdicția de a fuma în spații publice și în anumite locuri în aer liber.

Astfel, fumatul va fi interzis și pe terasele restaurantelor, dar și la intrarea în spațiile special amenajate pentru fumători.În prezent, în Suedia, fumatul este interzis în spațiile închise, dar sunt acceptate de lege spațiile amenajate special pentru fumători la locul de muncă și în spațiile publice.

Datele oficiale arată că doar 11 procente din cele 10 milioane de locuitori ai Suediei fumau zilnic în 2016, iar 10 procente fumau doar ocazional.Suedia a interzis fumatul în baruri și restaurante în mai 2005.

Potrivit noii legislații, țara nordică își propune să elimine definitiv acest obicei până în 2025.

România a înterzis complet fumatul în spații publice închise în 2016, devenind, astfel, al 18-lea stat al Uniunii Europene în care țigara aprinsă e interzisă în baruri, restaurante, precum și în clădiri de birouri și instituții publice.

Până la 15 ianuarie 2019, pachetele pentru musicalul „Mamma Mia!” de „Bilete pentru familie şi prieteni” au discount 15% pentru patru bilete şi 20% pentru peste opt biletele cumpărate. 

Producţia independentă include peste 20 de piese cu versuri inspirate din repertoriul formaţiei Abba. 

Loredana Groza, Ana Munteanu, Anca Ţurcaşiu, Ecaterina Ladin, Aurelian Temişan, Horia Brenciu, Adrian Nour, Sebastian Seredinschi vor putea fi văzuţi vineri, la Sala Palatului, în ultima reprezentaţie „Mamma Mia!” din acest an.

Fanii musicalului, dar şi cei care îşi doresc să afle povestea Sophiei şi a lui Sky, a Donnei, a lui Bill, Sam, Harry sau a Tanyei şi a lui Rosie trebuie să ştie că anul viitor va aduce mai multe reprezentaţii „Mamma Mia!” în ţară, respectiv în oraşele Oradea (14 februarie), Timişoara (16 februarie), Galaţi (3 martie).

Toţi cei care doresc să achiziţioneze bilete de acum pentru spectacolele din Bucureşti, Oradea, Timişoara, Galaţi trebuie să ştie că până la 15 ianuarie 2019, pachetele de „Bilete pentru familie şi prieteni” au discount 15% pentru patru bilete şi 20% pentru peste opt biletele cumpărate.

În perioada 21-26 decembrie, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 1.035.000 de persoane, din care 635.000 pe sensul intrare în din ţară şi 400.000 pe sensul de ieşire din ţară şi de 250.000 mijloace de transport, 154.000 pe sensul de intrare şi 95.000 pe sensul de ieşire, fiind înregistrată o creştere cu 10% faţă de acelaşi interval de timp de anul trecut. 

Ca în fiecare an, cele mai mari valori de trafic, într-un timp scurt, au fost înregistrate la frontiera de vest, pe sensul de intrare în România însă, în urma gestionării situaţiei prin dispunerea unor măsuri imediate de fluidizare, media timpilor de aşteptare la frontieră rareori a depăşit 30 de minute, precizează Poliţia de frontieră. 

Cele mai tranzitate au fost punctele de trecere ale frontierei din vestul ţării, pe unde au trecut aproximativ 450.000 persoane, cele aeroportuare – 260.000 persoane, dar şi cele de la frontiera cu R. Moldova – 159.000 persoane şi cu R. Bulgaria – 68.800 persoane. 

Dintre punctele de frontieră, cel mai tranzitat a fost P.T.F. Nădlac II cu peste 178.000 persoane, urmat de P.T.F. Aeroport Henri Coandă cu un trafic de aproximativ 168.800 persoane, P.T.F. Borş, unde poliţiştii de frontieră au verificat peste 93.700 persoane, P.T.F. Albiţa cu 66.000 de persoane şi P.T.F. Giurgiu cu peste 31.300 de persoane.   

Deoarece urmează minivacanţa de Anul Nou, în continuare vor fi menţinute măsurile dispuse pentru fluidizarea traficului prin punctele de trecere ale frontierei, astfel că peste 4.000 de poliţişti de frontieră vor desfăşura, zilnic, activităţi de supraveghere şi control la frontiera de stat. 

În continuare, va fi folosită la maximum capacitatea punctelor de trecere ale frontierei, în limita configuraţiei acestora şi în cele mai tranzitate, în funcţie de trafic, vor fi suplimentate arterele de control pe sensul de intrare sau ieşire în/din ţară, precum şi echipamentele folosite pentru verificarea documentelor. 

Deoarece în perioada imediat următoare mulţi cetăţeni români vor merge să-şi petreacă Revelionul în afara graniţelor, se preconizează o creştere a traficului de persoane şi mijloace de transport în special la frontiera cu Bulgaria, dar şi la cea cu Ungaria, fapt pentru care Poliţia de Frontieră Română recomandă folosirea tuturor punctelor de trecere ale frontierei.

 La frontiera româno-bulgară sunt deschise traficului internaţional 10 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier şi, în total, sunt disponibile, atât pe sensul de intrare în ţară, cât şi pe sensul de ieşire, câte 16/15 de benzi de control pe sens. 

La frontiera româno-ungară sunt 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier şi, în total, sunt disponibile, atât  pe sensul de intrare în ţară, cât şi pe sensul de ieşire, câte 52/54 de benzi de control pe sens.

Având în vedere că cele mai mari valori de trafic sunt înregistrate în punctele Borş şi Nădlac II, poliţiştii recomandă utilizarea şi a celorlalte puncte de trecere deschise traficului internaţional de la graniţa de vest.

De exemplu, în apropierea P.T.F. Nădlac Autostradă se află Punctul vechi de Trecere a Frontierei Nădlac.

De asemenea, pe raza judeţului Arad mai funcţionează în regim non-stop P.T.F. Turnu şi Vărşand, iar în judeţul Bihor, pe lângă P.T.F. Borş, sunt deschise permanent P.T.F. Salonta şi Valea lui Mihai. 

Participanţii la trafic se pot informa cu privire la timpul mediu de aşteptare in punctele de frontiera, consultând aplicaţia Trafic on-line, disponibilă pe pagina de internet www.politiadefrontiera.ro. 

Această aplicaţie on-line prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp, iar valorile afişate pot suferi modificări în funcţie de dinamica traficului în punctul de trecere respectiv, la un moment dat.

Mortem este noul nume confirmat la Rockstadt Extreme Fest 2019, ce va avea loc între 1 – 4 august 2019, la poalele Cetății Râșnov.  

MORTEM, cunoscuta trupă norvegiană de black metal, vine în premieră în România la Rockstadt Extreme Fest.

Formată în 1989 de Marius Vold (Stigma Diabolicum, Thorns, Arcturus) și de Steinar Sverd Johnsen (Arcturus, Covenant, Satyricon), Mortem a fost una dintre primele formații de profil, care a contribuit la punerea bazelor scenei black metal din Norvegia.

Totul a început cu intensul demo „Slow Death”, foarte bine primit de fanii black metal și de critica de specialitate, urmat însă de o despărțire a trupei. Membrii formației au început alte proiecte muzicale, precum Arcturus sau Thorns, care au devenit, de altfel, nume sonore la nivel internațional.

După o lungă tăcere, nostalgia pentru abordările muzicale incluse pe „Slow Death” a făcut ca trupa să se reunească într-o formulă nouă, duoul Marius – Sverd fiind întregit de cunoscutul Hellhammer la tobe (Mayhem, Covenant, Arcturus), de Tor Stavenes (1349) și de Svart Lotus la bas (Svart Lotus, Den Saakaldte). Iar asta nu e tot.

Reunirea forțelor acestor muzicieni se va materializa și într-un nou material, care va reînvia energia brută a materialului inițial și o va întregi cu elemente fresh, asezonate cu influențe gore și tonalități specifice începuturilor black metal-ului.

Pe scena de la poalele Cetății Râșnov, Mortem (Norvegia) va cânta alături de Bloodbath (Suedia), Clawfinger (Suedia) Adept (Suedia), 1349 (Norvegia), Bölzer (Elveția), Mgła (Polonia), Candlemass (Suedia), Paradise Lost (Marea Britanie), Hypocrisy (Suedia), Asphyx (Finlanda), Schammasch (Elveția), Ektomorf (Ungaria) și de Korpiklaani (Finlanda). Noi nume consacrate în industria muzicală internațională vor fi anunțate în curând.

Abonamentele pentru ediția 2019 s-au pus în vânzare în rețeaua iaBilet și pe iabilet.ro.

Perioadele de vânzare a abonamentelor la REF 2019 sunt:

• Pre-sale 4: include 1.000 de abonamente cu prețul de 300 lei/ buc., valabil până la epuizare, dar nu mai târziu de 20 ianuarie 2019;
• Pre-sale 5: va include 1.000 de abonamente cu prețul de 330 lei/ buc., valabil până la epuizare, dar nu mai târziu de 17 martie 2019;
• Pre-sale 6: va include 1.000 de abonamente cu prețul de 360 lei/ buc., valabil până la epuizare, dar nu mai târziu de 16 iunie 2019;
• După data de 16 iunie 2019 și în timpul festivalului abonamentele vor costa 390 lei/ buc.

Pentru Rockstadt Extreme Fest 2019 vor fi disponibile și bilete pe zi, care vor fi puse în vânzare aproximativ cu 1 lună înainte de începerea festivalului la pretul de 220 lei. Mai multe detalii despre acestea vor putea fi oferite în la acel moment.

Copiii cu vârste de până la 12 ani vor avea acces gratuit în interiorul festivalului dacă vor fi însoțiți de un părinte sau tutore legal cu abonament sau bilet valid.

Cea de-a șaptea ediție a Rockstadt Extreme Fest, unul din cele mai importante evenimente metal din Europa de Sud Est si cel mai cunoscut festival de metal din Romania, va avea loc la poalele Cetății Râșnov – terenul de Biatlon de la baza cetății.Facebook event Rockstadt Extreme Fest 2019:http://bit.ly/RockstadtExtremeFest2019_FacebookEvent

„Sapiens.Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, apărută la editura Polirom, este pentru al doilea an consecutiv cea mai vândută carte a anului iar thrillerul istoric „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler, apărut la Litera, a fost cea mai vândută carte de ficţiune scrisă de un autor roman tot pentru al doilea an consecutiv.

Romanele din seria fantasy „Pisicile războinice”, semnată de Erin Hunter, s-au situat şi anul acesta pe primul loc în preferinţele publicului ALL.

Cea mai nouă carte a lui Radu Paraschivescu, „Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani şi trei premieri”, a fost printre cele mai căutate la editura Humanitas de anul acesta.

În topul celor mai vânduţi autori români la Curtea Veche Publishing s-au aflat Ion Aion, Geanina Staicu-Avram şi Răzvan Exarhu. 

Polirom

„Sapiens.Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, în traducerea lui Adrian Şerban, a fost vândută în peste 50.000 de exemplare. Declarată bestseller de The New York Times, cartea a fost publicată iniţial în Israel în 2011. “Sapiens” a devenit rapid bestseller internaţional, fiind tradusă în peste patruzeci de limbi.

Acum 100.000 de ani, pe pămînt existau cel puţin şase specii de oameni. Astăzi există una singură: noi, Homo sapiens. Ce s-a întâmplat cu celelalte? Şi cum am ajuns să fim stăpânii planetei?

De la începuturile speciei noastre şi rolul pe care l-a jucat în ecosistemul global până în modernitate, „Sapiens” îmbină istoria şi ştiinţa pentru a pune în discuţie tot ce ştim despre noi înşine, ne arată cum ne-am unit ca să construim oraşe, regate şi imperii, cum am ajuns să credem în zei, în legi şi în cărţi, dar şi cum am devenit sclavii birocraţiei, ai consumerismului şi ai căutării fericirii.

De asemenea, ne îndeamnă să privim în viitor, căci de cîteva decenii am început să încălcăm legile selecţiei naturale care au guvernat viaţa în ultimii patru miliarde de ani.

Dobîndim capacitatea de a modela nu doar lumea din jurul nostru, ci şi pe noi înşine. Încotro ne duce aceasta şi ce vrem să devenim?

Pe locul doi în topul celor mai bine vândute cărţi la Polirom a fost o altă scriere a aceluiaşi Yuval Noah Harari, „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”, în traducerea Luciei Popovici. Volumul a avut peste 30.000 de exemplare vîndute.

Romanul-cult „De veghe în lanul de secară”, de J.D. Salinger, în traducerea lui Cristian Ionescu, a fost vândut în peste 10.000 de exemplare.

La câteva decenii după traducerea de referinţă, editura Polirom propune o versiune nouă. Situată de ani de zile în topul preferinţelor cititorilor din România, „De veghe în lanul de secară” continuă să fie, la peste cincizeci de ani de la apariţie, cartea de căpătâi a adolescenţei.

„Cele trei fiice ale Evei”, de Elif Shafak, în traducerea din limba engleză şi note de Ada Tanasă, a fost vândută în peste 7.000 de exemplare.

În drum spre casa unor prieteni, unde e invitată la cină, Peri – soţie casnică şi mamă a trei copii – este pusă în faţa unui fapt neplăcut: îi este furată geanta de pe bancheta din spate a maşinii.

Reuşind s-o recupereze şi cercetându-i cu mâini tremurătoare conţinutul, dă peste o poză polaroid din anii de studenţie la Oxford, ce are în centru un profesor charismatic şi nonconformist înconjurat de trei studente. Imaginea îi readuce dintr-odată în minte trecutul.

„Cel care mă aşteaptă”, de Parinoush Saniee, a fost vândută în peste 6.000 de exemplare. Roman de două ori interzis de regimul iranian, volumul a cunoscut peste douăzeci de ediţii succesive după publicarea sa, în 2003.

Povestea romanului „Cel care mă aşteaptă” este una emblematică pentru destinul femeilor din Iran.

Evenimentele debutează în anul 1979, cu puţin timp înainte de revoluţia iraniană, şi se concentrează asupra vieţii unei femei obligate să se descurce singură, cu trei copii, într-un oraş dezbinat de conflicte politice şi religioase, aflat într-o permanentă stare de instabilitate şi nesiguranţă.

ALL

Romanele din seria fantasy „Pisicile războinice”, semnată de Erin Hunter, s-au situat şi anul acesta pe primul loc în preferinţele publicului.

Cele mai vândute titluri din portofoliul Grupulului Editorial ALL fac parte din domenii variate, de la literatură la dezvoltare personală şi medicină.

Seria „Pisicile războinice”, inspirată de operele lui J. R. R. Tolkien, J. K. Rowling şi William Shakespeare, cuprinde fascinantele aventuri ale unor clanuri de pisici sălbatice.

„Pisicile războinice” s-au vândut în mai mult de 14 milioane de volume în peste 20 de ţări şi au apărut pe lista The New York Times a celor mai populare titluri. Editura ALL a publicat primele două serii (12 volume) şi primul volum din cea de-a treia serie: „Puterea celor Trei – Viziunea”.

„Perfecţi”, de Cecelia Ahern, continuarea romanului „Defecţi” (aflat pe locul al cincilea în topul vânzărilor ALL în 2018), înfăţişează o societate distopică în care perfecţiunea este obligatorie.

Tinerii între 14 şi 30 de ani şi cititorii pasionaţi de poveştile Ceceliei Ahern vor fi captivaţi de aventurile lui Celestine North, eroina declarată „cea mai defectă persoană din ţară”.

„Gena”, de Siddhartha Mukherjee, este povestea uneia dintre cele mai puternice şi mai primejdioase idei din lumea ştiinţei. Se adresează publicului larg şi tuturor specialiştilor dornici să descopere modul în care genetica a transformat definitiv domeniile biologiei şi medicinei.

Autorul îmbină stilul fermecător, uşor accesibil, cu standardele academice inerente unei lucrări cu o asemenea tematică.

Siddhartha Mukherjee este medic, cercetător şi scriitor multiplu premiat (distins în anul 2011 cu Premiul Pulitzer pentru volumul „Împăratul tuturor bolilor”, publicat de editura ALL).

„Un apartament la Paris” a continuat seria thrillerelor provocatoare semnate de Guillaume Musso, numit de Le Parisien „cel mai uluitor romancier francez contemporan”.

O anchetă tragică, secrete tulburătoare şi o cursă contracronometru sunt doar câteva dintre ingredientele acestei poveşti.

„Defecţi” este primul roman Young Adult semnat de Cecelia Ahern. Autoarea a creat această carte cu dragoste, cu pasiune, dar şi cu furie, încercând să transmită un mesaj foarte puternic pentru publicul tânăr: niciunul dintre noi nu este perfect, a fi om înseamnă a avea defecte şi a ţi le asuma ca parte a personalităţii tale.

Curtea Veche Publishing

În topul vânzărilor Curtea Veche Publishing din acest an se regăsesc titluri de non-ficţiune din zona de dezvoltare personală şi profesională.

„Cele cinci limbaje ale iubirii”, de Gary Chapman, se află pe primul loc în topul celor mai vândute cărţi în acest an. A fost urmată de „Puterea prezentului”, de Eckhart Tolle.

Filozofia cărţii pledează pentru debarasarea de «corpul-durere», o forţă distructivă pe care o exercită mintea şi ego ul asupra corpului.

Pe poziţia a treia în clasament se află „Tată bogat, tată sărac”, de Robert T. Kiyosaki. „Principalul motiv pentru care oamenii se luptă cu dificultăţile financiare este acela că au trecut prin şcoală fără să înveţe nimic despre bani. Rezultatul este că învaţă să lucreze pentru bani… dar nu învaţă niciodată să pună banii să acţioneze pentru ei”, spune autorul.

„Secretele succesului”, de Dale Carnagie, este pe locul patru în topul general al vânzărilor Curtea Veche Publishing.  Dale Carnegie spunea că „succesul înseamnă să obţii ceea ce vrei, iar fericirea înseamnă să vrei ceea ce ai obţinut”.

Cartea lui Ion Aion, „Spovedania unui preot ateu”, s-a clasat pe locul cinci în top.

O meditaţie provocatoare pe tema condiţiei umane, dar şi o căutare a divinului, a credinţei, dincolo de superstiţii, dincolo de dogme, dincolo de orice religie instituţionalizată.

Născută dintr-o experienţă directă de viaţă, tragică şi tulburătoare, cartea refuză resemnarea şi postulează o încredere reînnoită în umanitate.

În topul celor mai vânduţi autori străini se află Gary Chapman cu „Cele cinci limbaje ale iubirii”, urmat de Eckhart Tolle – „Puterea prezentului” şi Robert T. Kiyosaki cu „Tată bogat, tată sărac”.

În topul celor mai vânduţi autori români sunt: Ion Aion („Spovedania unui preot ateu”), Geanina Staicu-Avram („Jamila Cuisine Vol. II Cele mai iubite reţete”) şi Răzvan Exarhu („Fericirea e un ac de siguranţă”).

Litera

„Eu, şi totuşi alta”, de Jojo Moyes, a fost cea mai vândută carte a anului la editura Litera. Un adevărat fenomen literar, volumele scriitoarei britanice Jojo Moyes continuă să fie de ani de zile bestselleruri absolute pentru cititoarele din România.

La editura Litera au fost publicate până acum opt titluri, iar anul acesta primul loc în top îl ocupă romanul „Eu, şi totuşi alta”, cartea a treia din celebra serie „Înainte să te cunosc”.

O poveste emoţionantă, plină de optimism în care Lou Clark este pe cale să întâlnească pe cineva care îi va da toată viaţa peste cap. „Eu, şi totuşi alta” este un roman vesel, cu final perfect, din partea uneia dintre autoarele noastre preferate. 

Cea mai vândută carte de ficţiune scrisă de un autor român este thrillerul istoric „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler.

Aceasta a fost reeditată în colecţia Buzz Books într-o ediţie specială şi continuă să fie un bestseller şi în 2018.

Piesele de puzzle care alcătuiesc acest roman, referinţele culturale ascunse în plină vedere – de cele mai multe ori în cheie parodică – şi inteligenţa diabolică a construcţiei fac din lectura acestuia o experienţă absolut unică.

„Povestea mea”, de Michelle Obama, declarată cartea anului 2018 din punctul de vedere al vânzărilor la scurt timp de la data lansării globale, este top bestseller şi în România.

În memoriile sale, o operă de o reflexivitate profundă, scrisă într-un stil fermecător, Michelle Obama îi invită pe cititori în lumea sa, făcând o cronică a experienţelor care au format-o, pornind de la copilăria trăită în partea de sud a oraşului Chicago, trecând prin anii în care a fost director executiv şi a trebuit să îmbine responsabilităţile de mamă cu cele profesionale, şi ajungând la anii petrecuţi la cea mai vestită adresă din lume.

Descrie cu sinceritate desăvârşită şi cu o inteligenţă vie reuşitele şi dezamăgirile, atât din plan public, cât şi din cel personal, relatându-şi povestea aşa cum a trăit-o, folosindu-se de propriile ei cuvinte şi aşa cum doreşte ea.

„Marea istorie ilustrată a României şi a Republicii Moldova”, coordonată de Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, este o carte-eveniment, cu peste 700 de pagini color. 

O carte care poartă cititorul prin toate epocile istorice, de la preistorie până în prezent, punând accent pe evenimentele care au condus la Marea Unire a românilor de la 1918.

Cei 12 autori ai acestei lucrări sunt reputaţi profesori universitari din Cluj şi Iaşi, cercetători ştiinţifici de la institute de istorie, de arheologie sau de istoria artei din Cluj, Iaşi şi Bucureşti.

Poveştile a 100 de femei extraordinare din toate timpurile continuă să se afle pe lista de bestselleruri Litera, printre preferinţele de top ale cititorilor mari şi mici.

De la Elisabeta I la Malala Yousafzai, de la Amelia Earhart la Frida Kahlo, de la Marie Curie la Coco Chanel, 100 de femei extraordinare sunt portretizate în „Poveşti de seară pentru fete rebele”, de Elena Favilli şi Francesca Cavallo, de către 60 de ilustratoare din toată lumea: regine, inventatoare, pictoriţe, scriitoare, partizane, femei astronaut sau prim-ministru, sunt modele de curaj, de perseverenţă şi de generozitate pentru toţi aceia care vor să-şi împlinească visurile.

Nemira

„Cum să opreşti timpul”, de Matt Haig, bestseller international, a fost cea mai vândută carte editată de Nemira în 2018. Este o poveste nebunească şi dulce-amară despre cum te poţi pierde şi regăsi, despre iminenţa schimbărilor şi despre zecile de vieţi de care ai nevoie ca să înveţi cum să trăieşti cu adevărat.

„Bărbatul care n-a mai sunat”, de Rosie Walsh, desemnată cartea verii, se află pe locul doi în topul vânzărilor.

Pe locul trei, s-a clasat „Frumoasele adormite”, de Stephen şi Owen King, bestseller The New York Times.

Într-o colaborare spectaculoasă, Stephen King şi fiul său, Owen King, pornesc de la o premisă originală şi incendiară: ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea femeile?

Într-un viitor deloc îndepărtat, după ce adorm, femeile sunt acoperite de coconi asemenea fluturilor, iar dacă cineva îndrăzneşte să le tulbure somnul le va transforma în creaturi incredibil de agresive. Una singură, Evie Black, e imună la blestem.

„Singura poveste”, de Julian Barnes, s-a aflat între preferinţele cititorilor Nemira pe locul patru.

O vară din anii ’60, undeva la sud de Londra. Când se întoarce de la facultate, Paul îi face pe plac mamei şi se duce la tenis. Acolo e Susan: caldă, încrezătoare, ironică, soţie şi mamă a doi copii. Evident, iubirea lor este unică şi irepetabilă.

Peste zeci de ani, el priveşte înapoi la povestea lor şi la eşecul ei, ştiind că memoria ne joacă feste şi ne surprinde.

„Vremea dispreţului”, de Andrzej Sapkowski, completează topul pe locul cinci. În lumea lui Geralt, nu doar monştrii din umbre ameninţă pacea, ci înşişi oamenii, regii şi armatele lor, dezertorii şi rebelii, fiecare cu propriul interes.

Nemi

Topul celor mai vândute cărţi pe 2018 la editura Nemi: „Ghidul micului astronom prin Univers sau Astronomie pentru copii şi restul lumii”, de Adrian Sonka, este o introducere în astronomie pentru copii şi pentru toţi cei care vor să afle mai multe despre Univers.

A fost urmată de: „Matei o iubeşte pe mami”, de Brigitte Weninger, Eve Tharlet, „Decebal şi un solomonar misterios”, de Simona Antonescu, „Lama lama în pijama”, de Anna Dewdney, şi „Poveste muzicală de Crăciun”, de Cristina Andone.

Librăriile Humanitas

În 2018, beletristica, istoria şi cărţile pentru copii au fost categoriile de cărţi care i-au atras cel mai mult pe clienţii Librăriilor Humanitas.

Iată care au fost cele mai bine vândute titluri: pe primele două poziţii în topul vânzărilor se găsesc „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari (editura Polirom) şi „Medicină, nutriţie şi bună dispoziţie”, de Simona Tivadar (editura Humanitas), bestseller-uri încă din 2017.

Pe locul trei se află debutul uimitor al scriitoarei Guzel Iahina, „Zuleiha deschide ochii” (Humanitas Fiction), roman recomandat de cei mai iubiţi scriitori ruşi ai momentului, Ludmila Uliţkaia şi Evgheni Vodolazkin.

Apărută abia în această toamnă, cu doar puţin timp înaintea târgului Gaudeamus, cea mai nouă carte a lui Radu Paraschivescu, „Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani şi trei premieri”, ocupă locul patru în topul vânzărilor, urmată pe cinci de o altă carte a lui Radu Paraschivescu, „Două mături stau de vorbă. Scene româneşti”.

Yuval Noah Harari revine în top cu cea de-a doua traducere în limba română dintre cărţile sale din portofoliul Editurii Polirom, „Homo Deus. Scurtă istorie a omenirii” pe locul şase, urmat de „Dincolo de iarnă”, roman semnat de una dintre cele mai iubite scriitoare de limbă spaniolă, Isabel Allende, apărut în seria de autor dedicată ei la editura Humanitas Fiction.

Tot de la Humanitas Fiction, cea mai nouă carte a lui Paulo Coelho, „Hippie”, un surprinzător roman autobiografic despre visul de iubire şi pace universală al generaţiei hippie, ocupă locul şapte în preferinţele clienţilor. Topul este completat de „În jurul Marii Uniri de la 1918.

Naţiuni, frontiere, minorităţi”, de Lucian Boia şi de „Ei mă consideră făcător de minuni. Viaţa lui Arsenie Boca”, de Tatiana Niculescu, ambele apărute anul acesta la editura Humanitas.

Mai jos se află o listă cu unele dintre cele mai frumoase sate din România. Vizitate de români, dar și de străini, aceste locuri sunt deja faimoase peste tot în lume.

Frumusețea nu stă doar în natură, ci și în felul în care localnicii au înțeles să își construiască și să își întrețină localitatea în care trăiesc, notează Businessmagazin.ro. 

Şirnea e un sat din Braşov, amplasat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m. În 1960 Şirnea a fost declarat primul sat turistic din România, iar în prezent acolo se întâmplă o mulţime de evenimente interesante precum Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), care are loc în fiecare an în 25 octombrie. 

Puţină lume ştie că în Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se găseşte un sat foarte frumos, locuit exclusiv de polonezi. Limba română nu se aude în Pleșa decât de sărbători şi e folosită doar atunci când vin musafiri români.

Ciocăneşti e alt sat de poveste. Îl găseşti pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei. Pe pancarta de la intrare o să citeşti „sat muzeu”, pentru că e unul dintre puţinele sate româneşti care a reuşit, în ciuda trecerii timpului, să-şi păstreze armonia arhitecturală într-o lume obsedată de termopane, artificii pompoase, finisaje moderne şi grilaje de inox.

Viscri e o localitate cu 1.000 de oameni care a ajuns cunoscută în toată lumea după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Judecând după fotografii, nici nu e greu să-ţi imaginezi de ce s-a îndrăgostit moştenitorul coroanei britanice de meleagurile Braşovului.

În inima Maramureşului, pe Valea Izei, te aşteaptă un ţinut de poveste, locuit de oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată. Botiza a fost atestată documentar în 1373 sub denumirea de Batizha şi, pe lângă frumuseţea locurilor care te va încânta cu siguranţă, aici poţi vizita şi mănăstirea Botiza sau izvorul cu ape minerale Borcut.

Rimetea e unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania. Sătenii spun că aici soarele răsare de două ori. Şi, într-un fel, e chiar aşa. Localitatea e mărginită de versanţi abrupţi, care creează impresia că soarele se ridică de două ori pe cer.

Therme Nord Bucureşti, compania care administrează complexul de wellness şi relaxare Therme, va primi un ajutor de stat de 32,5 milioane de lei (7 mil. euro) pentru un proiect de investiţii de 155 de milioane de lei (34 mil. euro), arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Cu aceste investiţii, compania ajunge la investiţii de peste 100 mil. euro în România.

Compania a aplicat pentru un ajutor de stat şi a primit recent acordul de finanţare acordat în baza schemei de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie (807/2014).

Proiectul Therme, a cărui construcţie a în­ce­put în anul 2013, a necesitat o investiţie iniţială de circa 50 mil. euro.

Compania Therme Nord Bu­cu­reşti, prin care grupul austriac contro­lează com­plexul, a primit un ajutor de stat de circa 6,6 mil. euro pentru crearea a 200 de locuri de muncă.

O campanie umanitara în ajutorul familiilor care au copii bolnavi de cancer. Oamenii aceștia nu au unde locui, dacă nu sunt din Capitală, dar îşi tratează copiii în spitalele de aici.

Pentru ei se construieşte acum o casă ridicată exclusiv din donaţii. Magic Home. Va fi gata în primăvară…

Dar e doar un pas: pentru ca familiile să poată fi ajutate pe termen lung, se caută acum companii dispuse să doneze 20% din impozitul pe profit. Bani pe care oricum îi dau statului, fără să știe ce se întâmplă cu ei.

DONEAZA IN NUME PROPRIU!

Mirel Dolofan: În momentul în care s-a întâmplat cu copilul, la Bagdasar, acolo, nu puteam sta. Nu cunoşteam pe nimeni, nu aveam variante şi atunci am stat în curtea spitalului.
Reporter: Aţi dormit acolo?
Mirel Dolofan: Mult spus dormit, moţăiam câte o jumătate de oră pe noapte. Efectiv pe bancă, aşa.

5 ani înţepenit pe un scaun de spital, sau pe o bancă, sau numai el ştie pe unde. Aşa a trăit Mirel, un zidar din Brăila, încerând să îşi salveze băiatul bolnav de cancer.

Gălbenuş al lui, aşa cum îi spunea Mirel fiului, a pierdut lupta. La 12 ani. Bărbatul ştie acum, mai bine ca oricine, prin ce trec 600 de familii din România care anual află ceea ce niciun părinte n-ar trebui să audă.

Mirel Dolofan: Să stai două luni, trei luni, şapte luni internat… Efectiv nu ai ce face. Nu poți face naveta câte 500 de kilometri să speli două rânduri de haine.

Povestea tulburătoare a lui Mirel şi a lui Gălbenuş a urnit o mână de oameni, care au grijă de copiii bolnavi de cancer, să înceapă un proiect unic în România: o casă care să găzduiască familiile din provicie, care îşi tratează copiii în spitalele din Bucureşti.

La un kilometru şi jumătate de Spitalul Fundeni se ridică o casă frumoasă: Magic Home, refugiul părinţilor.

Doneaza 20% din impozitul pe profit / venit datorat statului catre reteaua de refugii MagicHOME.

25 de oameni vor avea, din primăvara anului viitor, un loc decent în care să se odihnească după orele istovitoare pe care le petrec la căpătăiul copiiilor lor internaţi.

E o casă ridicată 100% din donaţii, după una dintre cele mai ambiţiose campanii de strangere de fonduri.

100.000 de oameni au trimis sms-uri şi au adunat împreună mai bine de un milion de euro. După nouă luni în care au aşteptat autorizaţia de securitate la incendiu, voluntarii s-au apucat de lucru, iar casa e aproape gata.

E un loc la care Mirel a lucrat cu mâinile lui, cu gândul şi inima la Gălbenuş.

Vlad Voiculescu, fondator Magic Home: Încercăm să îi încurajăm pe oameni să vină la spital, noi asigurăm cheltuielile pentru transport, iar pe toată perioada în care copilul este internat în spital sunt suportate toate costurile de către noi.

Alţi oameni şi-au pus casele la dispoziţie pentru părinţii copiilor bolnavi de cancer, iar acum ideea Magic Home s-a extins în opt oraşe: Bucureşti, Viena, Cluj-Napoca, Timişoara, Chişinău, Iaşi, Târgu Mureş şi Craiova. Pentru întreţinerea caselor e nevoie în continuare de sprijin, iar voluntarii mizează în această perioadă şi pe companiile care pot dona 20% din impozitul pe profit pentru refugiul părinţilor.

Valeriu, voluntar Magic Home: Le zic de multe ori oamenilor, fără ajutorul vostru, n-am putea să realizăm nimic, noi doar ne-am pus la dispoziţie. Deci mulţumim că ne ajutaţi să ajutăm!

Peste 250.000 de persoane şi peste 60.900 de mijloace de transport au trecut graniţa, doar în ultimele 24 de ore.

Cele mai tranzitate puncte de trecere sunt cele de la frontiera cu Ungaria şi Bulgaria.

„În ultimele 24 de ore, prin punctele de trecere ale frontierei au trecut peste 253.300 persoane, cetăţeni români şi străini, dintre care aproximativ 169.900 pe sensul de intrare şi aproximativ 83.400 pe cel de ieşire din ţară şi peste 60.900 mijloace de transport, dintre care peste 41.800 pe sensul de intrare şi aproximativ 19.100 pe sensul de ieşire din ţară”, a anunţat Poliţia de Frontieră.

„Nu s-a permis intrarea în ţară a 29 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea, nu s-a permis ieşirea unui număr de 16 cetăţeni români din diferite motive legale”, au menţionat reprezentanţii Poliţiei de Frontieră.

Au fost contactate autorităţile statelor vecine şi, în cadrul protocoalelor bilaterale, au fost stabilite masuri comune astfel încât controlul de frontieră să se desfăşoare cu operativitate.

Pentru a vedea cât se stă la fiecare punct de trecere al frontierei, poate fi accesată aplicaţia on-line „Media timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei deschise traficului internaţional”, la această adresă.

Astfel, românii care se întorc acasă de Crăciun pot alege o rută ocolitoare şi evita cozile kilometrice de la vămile importante şi pot intra în ţară prin ale puncte mai puţin tranzitate.

Se întorc românii acasă de Crăciun! Filmul emoționant de pe Otopeni, care a devenit viral Aeroportul Otopeni, aerogările din Cluj și Timișoara, dar și vămile terestre ale României sunt pline.

Revin acasă cei care locuiesc și muncesc în străinătate. Libertatea a realizat un film tulburător, care nu mai are nevoie de multe cuvinte. 

Regina Elizabeth a II-a urmează să-i îndemne, în tradiţionalul său mesaj de Crăciun, pe britanici, foarte împărţiţi pe tema Brexitului, să dea dovadă de ”respect” unii faţă de ceilalţi, potrivit unor fragmente din discurs publicate în avans, relatează AFP. 

”În pofida faptului că ne despart diferenţe profunde, tratarea celuilalt cu respect, ca pe o fiinţă umană, este întotdeauna un prim pas bun către o înţelegere mai mare”, urmează să spună suverana, în vârstă de 92 de ani, în această alocuţiune înregistrată, care urmează să fie difuzată pe 25 decembrie, ziua Crăciunului.

Respectând rezerva pe care i-o impune coroana, regina este stric neutră pe plan politic, iar discursul său de Crăciun reprezintă una dintre puţinele ocazii de a-şi exprima în mod public opiniile personale.

Elizabeth nu evocă în mod direct Brexitul, însă presa britanică de luni vede în vorbele sale o ”trimitere voalată” la ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE), prevăzută la 29 martie.

La mai bine de doi ani de la referendumul din 23 iunie 2016, societatea britanică este afectată de disensiuni puternice cu privire la modalitatea acestei despărţiri istorice, care va pune capăt unei uniuni legate în 1973.

Premierul conservator Theresa May a reuşit să încheie un acord al divorţului cu celelalte 27 de state membre UE. Însă Parlamentul britanic nu a ratificat încă acest tratat al retregerii, ceea ce face planeze incertitudini grave asupra întregului proces.

”Pacea pe pământ şi bunăvoinţa între toţi” sunt ”mai necesare ca oricând”, urmează să spună regina, scrie BBC.

Acest mesaj ”nu este niciodată depăşit” şi ”poate fi ascultat de toată lumea”, apreciază ea în continuare.

În acest mesaj, înregistrat în Salonul Alb al Palatului Buckingham, regina reflectează la mesajul lui Cristos de pace şi de bunăvoinţă în lume.

Mesajul reginei, înregistrat la 12 decembrie, evocă cele mai puternice momente din 2018, de la calificarea Angliei în semifinala Cupei Mondiale la căsătoriile ducelui cu ducesa de Sussex şi a prinţesei Eugenie cu Jack Brooksbank.

Elizabeth îşi va sublinia, de asemenea, puternica credinţă creştină în acest mesaj, produs în acest an de postul Sky News.

”Prin numeroasele schimbări pe care le-am constatat de-a lungul anilor, credinţa, familia şi prietenia au fost nu doar o constantă pentru mine, ci şi o sursă de confort şi alinare personală”, urmează să spună suverana.

Elizabeth a II-a poartă o rochie de cocktail din mătase şi o boşă reprezentând un scarabeu, de aur, ornată cu rubine şi diamante.

Regina a primit broşa cadou în 1966 de la ducele de Edinburgh.

Elizabeth îşi transmite mesajul aşezată la un birou, pe care se află o fotografie alb-negru în care apare alături de prinţul consort Philip şi prinţul Charles, la vârsta de şase luni, în 1948.

Moș Crăciun este cunoscut aproape în orice colț al lumii. Deși oamenii îl numesc diferit, el întruchipează ideea de generozitate și beneficii primite pe merit. Află cum îl percep diferitele culturi și civilizații pe Moș Crăciun. 

Pentru noi, românii, este simplu: am luat numele sărbătorii nașterii Domnului și l-am asociat cu bătrânul cu barbă albă care vine pe sania trasă de reni, intră pe coș și oferă daruri în funcție de comportamentul din cursul anului. Așa a apărut în limba română… Moș Crăciun.

Comuniștii au încercat, fără success, să îi schimbe numele în Moș Gerilă, gândind că este o modalitate de a diminuna importanța Crăciunului și de a reduce frecvența pronunțării cuvântului „Crăciun”. 

Pe același principiu, bradul de Crăciun devenise pomul de iarnă. După 1989 și căderea regimului comunist, Moș Crăciun a revenit în tradiția populară românească.

Ideea de Moș Crăciun însă este una prezentă în toată partea creștină a lumii, iar unele țări cu populație preponderent hindusă ori musulmană au preluat și ele ideea, chiar dacă nu o asociază cu nașterea lui Iisus Hristos, ci cu venirea iernii, cu sosirea noului an sau cu ideea generală de sărbătoare. Diferența constă în faptul că la creștini Moș Crăciun are și valențe religioase. 

Istoria arată că Sfântul Nicolae a fost scânteia de la care a plecat tradiția lui Moș Crăciun.

Sfântul Nicolae a fost un preot creștin care a rămas în istorie în special prin faptul că împărțea alimente, haine și alte bunuri oamenilor săraci. Moș Crăciun a preluat de la Sfântul Nicolae noțiunea de dărnicie, iar pe parcursul timpului, s-a cimentat și cea de meritocrație.

Pentru a primi daruri, copiii, dar și adulții trebuie să fie… cuminți tot anul! De-a lungul timpului, legenda a căpătat trăsături particulare, precum sania trasă de reni sau locuința de la Polul Nord.

Pe întregul mapamond, trecerea într-un nou an a reprezentat mereu motiv de sărbătoare, iar sărbătoarea e asociată cu oferirea de cadouri.

Moș Crăciun reprezintă, la nivel global, personificarea dărniciei, a altruismului și a înțelepciunii bătrânești.

Chiar dacă alte religii nu îi conferă valențe spirituale, ele recunosc valoarea culturală, socială și importanța ideii de Moș Crăciun la copiii de pretutindeni, care adoră cadourile. 

Iată cum se numește Moș Crăciun în toate limbile și culturile în care este prezent.

Afganistan: Baba Chaghaloo

Africa de Sud: Vader Kersfees

Albania: Babadimriʼ

Armenia: Gaghant Baba

Belgia: Kerstman, Père Noël

Brazilia: Papai Noel

Bulgaria: Diado Koleda

Canada: Santa Claus

Cehia: Ježíšek

Chile: Viejito Pascuero

China: Dun Che Lao Ren

Croația: Djed Božićnjak sau Djed Mraz

Danemarca: Julemanden

Egipt: Papa Noël

Estonia: Jõuluvana

Feroe: Jólamaður

Finlanda: Joulupukki

Franța: Père Noël

Germania: Weihnachtsmann

Grecia: Άyos Nikόlaos

Iran: Baba Noel

Irlanda: Daidí na Nollaig

Islanda: Jólamaður

Italia: Babbo Natale

Japonia: Santa-san sau Hoteiosho

Liechtenstein: Christkind

Lituania: Kalėdų Senelis

Malta: San Niklaw

Norvegia: Julenissen

Olanda: Kerstman

Polonia: Święty Mikołaj

Portugalia: Pai Natal

Rusia: Ded Moroz

Serbia: Deda Mraz

Spania: Papá Noel

Statele Unite: Santa Claus

Suedia: Jultomten

Turcia: Noel Baba

Ungaria: Mikulás 

În lipsa premiului Nobel pentru Literatură, care, pentru prima dată în ultimii 75 de ani nu a fost atribuit din cauza scandalului sexual în care este implicată Academia Suedeză, scriitoarele Isabel Allende, Olga Tokarczuk, Ida Vitale, Maryse Condé, Ana Blandiana şi autorii Kendrick Lamar, Nicolas Mathieu, Mircea Cărtărescu, Emil Brumaru sunt premianţii „Literaturii” pe anul 2018.

Premiile The Man Booker, The Man Booker International, Prix Goncourt, Fémina, premiile Pulitzer, “Thomas Mann”, Planeta sunt cele mai aşteptate şi comentate recompense în lumea literară.

Piaţa editorială se orientează în funcţie de aceste succese iar pentru cititori reprezintă şi un important reper în alegerea lecturilor.

Au fost şi noutăţi anul acesta în materie de distincţii literare – The New Academy – înfiinţat în lipsa premiului Nobel. 

Aprilie 2018

Agenţia de presă Reuters, publicaţiile The New York Times, The New Yorker, rapperul Kendrick Lamar sunt câţiva dintre câştigătorii premiilor Pulitzer 2018.

Romanul ”Less”, de Andrew Sean Greer, a fost recompensat cu Premiul Pulitzer pentru ficţiune. 

Kendrick Lamar a câştigat premiul Pulitzer pentru muzica de pe albumul „Damn.”, potrivit anunţului făcut luni după-amiază de Dana Canedy. Lamar, în vârstă de 30 de ani, este primul rapper care câştigă prestigiosul premiu.

The New York Times şi The New Yorker au primit premiul Pulitzer la categoria ”Servicii Publice” („Public Service”) pentru articolele care au dezvăluit abuzurile sexuale ale magnatului Harvey Weinstein asupra femeilor de la Hollywood şi din alte industrii din lume.

Agenţia de presă Reuters a primit două premii Pulitzer, unul la categoria ”jurnalism internaţional”pentru dezvăluirile despre legăturile dintre preşedintele Filipine Rodrigo Duterte şi patrulele de poliţie însărcinate cu asasinate, iar cel de-al doilea, pentru fotojurnalism – criza refugiaţilor Rohingya din Myanmar.

The Times şi The Washington Post au împărţit onoarea de a relata şi de a acoperi la nivel naţional subiectul privind implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA, 2016.
Premiile Pulitzer au fost înfiinţate în 1917 prin testamentul jurnalistului şi editorului Joseph Pulitzer, un pionier al presei din Statele Unite ale Americii. În prezent, premiile Pulitzer, acordate de Universitatea Columbia din New York, recompensează excelenţa în categorii diverse, de la ”Breaking news” la articole care se înscriu în sfera ”Serviciilor publice” şi până la ”Fotoreportaj”. În plus faţă de premiile jurnalistice, organizatorii atribuie premii şi în alte domenii, precum ”Ficţiune”, ”Istorie”, ”Dramaturgie” şi ”Muzică”.

Mai 2018

Romancierii Régis Jauffret şi Mahir Guven au primit premiul Goncourt pentru nuvelă şi Goncourt pentru roman de debut, două distincţii acordate de Academia Goncourt.

Poeta luxemburgheză Anise Koltz (90 de ani) este laureata premiului Goncourt pentru Poezie „Robert Sabatier” pe 2018. În vârstă de 89 de ani, Anise Koltz este, potrivit editorului său, autoarea unei opere „condamnată la incertitudine, la neliniştea de a nu formula esenţialul, adică o realitate care scapă fără încetare, fie că este vorba de partea sa vizibilă sau de cea ascunsă a lucrurilor”.

Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk a câştigat Man Booker International Prize 2018 pentru romanul său tradus în limba engleză „Flights”, despre călătoriile din secolul 21 şi anatomia umană. Lisa Appignanesi, preşedinta juriului, a caracterizat-o pe Tokarczuk „o scriitoare cu spirit minunat, imaginaţie”. „Cred că alegând „Flights” va fi o experienţă pentru oricine”, a spus Appignanesi. „Este un corn al abundenţei de delicii, într-adevăr”. Ea a adăugat că volumul a fost „strălucit tradus” de Jennifer Croft.

Scriitoarea franceză Fred Vargas a fost recompensată cu premiul Prinţesei de Asturia pentru Literatură, devenind a şaptea femeie care primeşte această distincţie în 37 de ani. Pe numele său real Frederique Audoin-Rouzeau, Vargas este una dintre scriitoarele cele mai apreciate la nivel mondial. Cu un stil original, scrierile ei analizează relaţiile sociale şi sunt o radiografie contemporană a ţării sale, Franţa, notează El Pais. Ea este a şaptea femeie care primeşte premiul Prinţesei de Asturia pentru Literatură, una dintre cele mai importante distincţii acordate în Spania, în cei 37 de ani de la înfiinţarea lui.

Emil Brumaru a fost distins Premiul Naţional pentru Poezie „Lucian Blaga”,distincţie acordată la Casa memorială „Lucian Blaga” de la Lancrăm. Contracandidaţii lui Emil Brumaru la premiu au fost Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Ion Mureşan, Gabriel Chifu şi Nicolae Prelipceanu.

Iunie 2018

Scriitoarea Ana Blandiana a primit, la Toronto, premiul Griffin pentru întreaga carieră. Comitetul de acordare a premiilor Griffin pentru poezie a anunţat în octombrie 2017 că autoarea română va primi această distincţie în cadrul galei de decernare a premiilor canadiene fondate în 2000 de filantropul Scott Griffin. Între cei care au fost recompensaţi cu acest premiu în anii trecuţi se numără Seamus Heaney (2012), Adelia Prado (20147) şi Frank Bidart (2017).

Septembrie 2018

Scriitorul Mircea Cărtărescu a primit Premio Formentor de las Letras 2018, la Palma de Mallorca. Premiul, în valoare de 50.000 de euro, recunoaşte operele unor mari autori care şi-au dedicat vieţile literaturii, „ca o modalitate de a-şi proteja moştenirea culturală”. Ediţia spaniolă a romanului „Orbitor” a fost publicată într-un prim tiraj de 10.000 de exemplare, în traducerea lui Marian Ochoa de Eribe. „Orbitor Aripa stângă”, de Mircea Cărtărescu, a devenit în numai câteva zile de la apariţie cartea săptămânii în două dintre cele mai importante cotidiene de limbă spaniolă, El País şi La Opinión.

Editorul spaniol anunţă cu bucurie excelenta primire de care a avut parte primul volum al trilogiei „Orbitor” în presa spaniolă. Un titlu mult aşteptat ce apare la un an de la publicarea ediţiei spaniole a „Solenoidului” (15.000 de exemplare vândute până în prezent), şi care are deja o excelentă receptare atât în cotidiene, în presa culturală, precum şi printre cititori. „O poveste pe cât de uimitoare, pe atât de fascinantă. Cărtărescu este unul dintre acei scriitori din care este esenţial să citim ceva înainte de a muri”, scria Antonio J. Ubero în La Opinión. „Una dintre cele mai stimulatoare experienţe de lectură din ultimele decenii”, după părerea lui Pablo Bujalance, Diario de Sevilla.

Autoarea chiliană Isabel Allende a devenit primul scriitor de limbă spaniolă recompensat cu premiul onorific al fundaţiei americane National Book. The National Book Foundation a anunţat că Allende va primi medalia pentru „contribuţia deosebită la literatura americană”. Opera ei a fost tradusă în 35 de limbi, iar mai multe romane au fost transpuse în spectacole de operă şi teatru. Un film inspirat de „Casa spiritelor/ La casa de los espiritus” a fost lansat în 1993, cu Meryl Streep, Glenn Close şi Jeremy Irons în distribuţie.

Octombrie 2018

Scriitoarea Maryse Condé din Guadelupa, de mai multe ori citată între favoriţi la premiul Nobel, a fost laureată a „noului premiu literar”, instituit de The New Academy din Suedia ca reacţie la mişcarea „#MeToo” care a determinat amânarea cu un an a premiului Nobel pentru Literatură. „În operele sale, cu un limbaj precis”, Maryse Condé „descrie ravagiile coloniasmului şi haosul post-colonial”, a spus instituţia printr-un anunţ al premiului la Biblioteca publică din Stockholm.

Anna Burns a câştigat Man Booker Prize pe 2018 pentru „incredibil de originalul” roman „Milkman”, votat în unanimitate de juriu, şi a devenit primul scriitorul nord-irlandez care a primit această distincţie. Burns a primit 50.000 de lire sterline pentru romanul care vorbeşte despre o femeie ce este hărţuită sexual de un bărbat puternic. Romanul experimental, al treilea al lui Burns, este narat de o fată în vârstă de 18 ani, cunoscută drept „middle sister” (sora mijlocie, n.r.), care este persecutată de un bărbat mult mai în vârstă.

Jurnalistul şi scriitorul Javier Sierra a câştigat pentru romanul său „El fuego invisible” premiul Planeta în valoare de 601.000 euro, acordat de cel mai important grup editorial din Spania. „El fuego invisible” este povestea căutării Sfântului Graal în Madrid. Un tânăr profesor universitar din Dublin, cu origini spaniole, nepot al unui faimos scriitor decedat, ajunge în Madrid pentru a petrece câteva zile şi se trezeşte implicat într-un misterios grup de studiu care urmăreşte indicii despre Sfântul Graal în literatură şi artă. Ceea ce pare iniţial o investigaţie ştiinţifică capătă noi valenţe după ce unul dintre membrii grupului este ucis.

Marele premiu pentru Roman al Academiei Franceze a fost atribuit lui Camille Pascal, consilier de stat, fost secretar general al France Télévisions şi fost consilier al preşedintelui Nicolas Sarkozy la Élysée, în vârstă de 52 de ani. El a fost recompensat pentru primul său roman istoric „L’Été des quatre rois” (editura Plon). 

Noiembrie 2018

Romanul „Ça raconte Sarah” (Asta vorbeşte despre Sarah), de Pauline Delabroy-Allard, apărut la Editions de minuit în 2018, a fost desemnat de către studenţii de la şapte universităţi româneşti Premiul Goncourt – Alegerea României, ediţia a 6-a. „Este o poveste de dragoste totodată senzuală şi violentă. Apariţia lui Sarah în viaţa autoarei inundă prima parte a cărţii cu o energie şi o pasiune dezlănţuite, în timp ce partea a doua a romanului prezintă drama din care povestitoarea încearcă să iasă fără izbândă. Un roman curajos, o lectură care te ţine în tensiune”, a motivat juriul românesc alegerea sa. Pentru această creaţie, Pauline Delabroy-Allard (născută în 1988) a primit deja Premiul „Trimis prin poştă”. Acest premiu recompensează romanele de debut trimise editurilor pe această cale.

Jurnalistul Philippe Lançon, victimă a atentatului din 7 ianuarie 2015 de la Charlie Hebdo, a fost recompensat cu premiul Fémina pentru cartea sa „Le Lambeau”. Autorul a povestit în carte calvarul prin care a trecut în timpul atentatului, aceasta fiind deja un mare succes de librărie.

Scriitorul Nicolas Mathieu a fost recompensat  cu premiul Goncourt pe anul 2018 pentru romanul său „Leurs enfants après eux”, o frescă politică şi socială, precum şi un roman despre visurile din perioada adolescenţei.

Scriitoarea Valérie Manteau a fost desemnată câştigătoarea premiului literar Renaudot pentru cartea sa „Le Sillon” (editura Le Tripode), roman magnific în care este făcut portretul unui Istanbul în plină degringoladă între asasinatul din 2007 al jurnalistei de origine armeană Hrant Dink şi speranţele spulberate ale revoltei din Piaţa Taksim.

Scriitoarea americană Alice McDermott a primit premiul Fémina Etranger, pentru romanul „La neuvième heure”, iar Elizabeth de Fonteney a primit cu Fémina pentru eseu pentru „Gaspard la nuit” (editura Stock). Prix Fémina este un premiu literar francez, înfiinţat în 1904 de 22 de colaboratoare ale revistei La Vie Heureuse, pentru a constitui un fel de contrapondere faţă de premiul Goncourt, atribuit în acea perioadă exclusiv bărbaţilor. De atunci, premiul Fémina este atribuit în fiecare an de un juriu exclusiv feminin şi recompensează o operă – proză sau poezie – scrisă în limba franceză.

Scriitorul Pierre Guyotat a primit premiul Médicis pe 2018 pentru cartea sa autobiografică „Idiotie”, „un apel la emancipare”, apărută la editura Grasset. Premiul Médicis, înfiinţat în 1958 de Gala Barbisan şi Jean-Pierre Giraudoux, este atribuit în fiecare an în cadrul unei ceremonii care este organizată în restaurantul La Méditérranée din Piaţa Odéon din Paris.

Scriitorul Mircea Cărtărescu a primit premiul „Thomas Mann” în cadrul unei ceremonii ce va avea loc la Teatrul Lübeck. Premiul în valoare de 25.000 de euro este acordat anual, începând din 2010, de Academia de Arte Frumoase din Bavaria şi de oraşul hanseatic Lübeck. Laudatio a fost rostită de cunoscutul romancier german Uwe Tellkamp, iar premiul i-a fost înmânat autorului de Michael Krüger, preşedintele Academiei de Arte frumoase din Bavaria, împreună cu primarul oraşului Lübeck, Jan Lindenau.

Poeta şi traducătoarea uruguayană Ida Vitale, în vârstă de 95 de ani, a fost recompensată cu Premiul Miguel de Cervantes (Premio de Literatura en Lengua castellana Miguel de Cervantes) pe 2018. Distincţia este acordată, în fiecare an, din 1975, unui scriitor de limbă spaniolă, pentru a-i onora întreaga operă literară. Premiul, considerat cel mai prestigios pentru literatura de limbă spaniolă, este dotat cu 125.000 de euro. Premiul propriu-zis este acordat anual în cadrul unei ceremonii ce are loc pe 23 aprilie, când este comemorată moartea lui Miguel de Cervantes. Ea are loc la Universitatea Alcalá de Henares din Madrid, iar regele Spaniei este cel care îl înmânează.

Renumitul scriitor româno-american Norman Manea, în vârstă de 82 de ani, originar din Suceava, care în prezent trăieşte la New York, a fost premiat la evenimentul anual „Alianţa” Gala Awards Dinner din Washington, pe 16 noiembrie, la Institute for Peace. „Alianţa” reuneşte organizaţii şi profesionişti americani şi români, care are ca scop întărirea relaţiilor culturale, economice şi de securitate dintre cele două ţări.

Decembrie 2018

Scriitorul american James Frey a câştigat premiul Bad Sex in Fiction pe 2018 pentru „dubiosul” său roman „Katerina”. Premiul, iniţiat în urmă cu 25 de ani de Literary Review, este acordat anual pentru cea mai nereuşită descriere sexuală în literatură. Pe lista scurtă întocmită anul acesta s-au aflat numai bărbaţi. Între ei, Haruki Murakami, Gerard Woodward, Julian Gough şi Luke Tredget.

Scriitorul suedez Kjell Espmark a fost recompensat cu premiul „Marin Sorescu” pe 2018, pentru „opera bogată şi variată, care se află constant într-o vitală dezvoltare”. În motivaţia juriului se mai arată: „Espmark a abordat cu ascuţime intelectuală şi stilistică problematici centrale ale umanităţii, diversitatea iraţională a existenţei şi dorinţa de a se cunoaşte pe sine şi lumea din jur. De asemenea, a adus contribuţii importante ca cercetător literar şi eseist. El este astăzi o forţă motrică pe scena literară suedeză, bucurându-se de apreciere atât în Suedia, cât şi în afara graniţelor Suediei”.

Eugen Simion, preşedintele Secţiei de literatură şi filologie a Academiei Române, este câştigătorul Medaliei de Aur pentru Filologie „Alfred Nobel” pe 2018, acordată de Societatea Internaţională de Filologie.