Muzeul Astra din Sibiu, cel mai mare muzeu în aer liber din România, va beneficia în următorii ani de investiţii de aproape 5 milioane euro, din granturi norvegiene, dar şi bani de la bugetul de stat şi din surse proprii.

Ciprian Ştefan, directorul general al muzeului, afirmă că pe lac se va construi o nouă scenă, pentru concerte grandioase şi festivaluri mari de film, în timp ce casa pe care muzeul o are în centrul oraşului Sibiu va fi modernizată şi transformată în Centru de activităţi şi resurse regionale. În plus, va fi construit un arheoparc, vor fi reconstituite habitatele, iar oamenii vor putea să vadă, să experimenteze cum trăiau familiile de daci. ”Vom avea un spaţiu de olărit cu spaţiu de cazare cu tot”, a afirmat directorul Ciprian Ştefan.

Astra se întinde pe o suprafaţă de 132 de hectare, din care 42 hectare sunt expoziţia efectivă, adică peste 400 de construcţii tradiţionale din toate zonele ţării. Aleile muzeului însumează 10 km.

”Deja am luat un proiect pe fonduri norvegiene, 2,5 milioane euro, aprobate. Vom folosi finanţarea pentru restaurarea clădirii noastre din centrul oraşului, fosta Hală a Măcelarilor, din secolul XV, unde vrem să construim un Centru de activităţi şi resurse regionale. Suntem în faza de precontractare, mai sunt clarificări de lămurit şi nu putem oferi alte detalii până nu semnăm contractul. Investiţia ar fi gata în aproape patru ani de la semnarea contractului. În plus, am depus un proiect şi pentru finanţare de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), sunt şanse mari să îl luăm, pentru scena de pe lac, de 2 milioane euro. Nu vrem o scenă clasică, ea se află oricum în mijlocul muzeului. Şi noi ne dorim ca toată zona să devină un spaţiu de socializare pentru public, şi pe parcursul săptămânii”, a declarat Ciprian Ştefan, directorul general al Muzeului Astra Sibiu, în cadrul unei întâlniri cu presa.

Scena veche de acum va fi demolată şi va fi făcut un nou amfiteatru natural, cu iarbă, cu băncuţe de lemn şi cu alei printre ele, unde oamenii se pot relaxa, spune el.

”M-aş bucura, de exemplu, să putem să inaugurăm scena de pe lac cu concert Metallica. Pentru că putem face acest lucru. Un muzeu în aer liber trebuie să îşi depăşească condiţia, trebuie să devină un spaţiu comunitar, de socializare, de educare, în care oferim cultură de calitate pentru toate categoriile sociale şi de vârstă”, precizează directorul general al muzeului.

Acesta speră să poată organiza la Astra o parte din Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), dar şi alte evenimente culturale.

Mai mult, muzeul mai are bugetate investiţii de 1 milion de lei în acest an, pentru infrastructura educaţională şi pentru aleile muzeului, cu fonduri de la Consiliul Judeţean Sibiu.

Dacă primeşte finanţare în acest an, scena ar fi gata într-un an şi jumătate.

Va fi realizat un arheoparc, care începe din Neolitic şi se termină în prima parte a Evului Mediu, unde oamenii vor putea să vadă, să experimenteze cum trăiau familiile de daci

El speră să se schimbe legea prin Codul patrimoniului, pentru a putea iniţia mai multe activităţi în muzeu.

”Eu pot să fac în muzeu o zonă în care să pot vinde monumentele de arhitectură, însă este nevoie de mai multă libertate pentru noi, managerii. Dacă nu, o să fac oricum arheoparcul, care începe din Neolitic, se termină în prima parte a Evului Mediu, unde oamenii vor putea să vadă, să experimenteze cum trăiau familiile de daci şi le vom pune la dispoziţie aceeaşi calitate. Vom reconstrui habitatele, vom avea un spaţiu de olărit cu spaţiu de cazare cu tot”, a declarat reprezentantul muzeului.

Proiectul va fi gata anul viitor. Conducerea muzeului vroia să îl demareze în acest an, însă a fost amânat din cauza pandemiei.

”Noi acum suntem pe minus 2,5 milioane lei, din cauza Covid-19, nu am mai avut încasări şi nu am mai putut produce nimic. Dacă nu se închide tot iar, cred că vom avea aceaşi număr de vizitatori ca şi anul trecut. Tot ce facem la muzeu este din fonduri produse de noi, nu de la stat. Din 2012 până în prezent noi am câştigat proiecte de 15 milioane euro”, a adăugat directorul muzeului.

Ciprian Ştefan lucrează în Muzeul Astra din 2005, când a început ca muzeograf, fiind numit director general din 2014.

Când a preluat conducerea muzeului, Astra număra sub 100.000 de vizitatori. În 2019, numărul de beneficiari ai programelor Muzeului Astra depăşise 630.000, din care jumătate erau plătitori de bilete, iar restul au fost participanţi ai evenimentelor culturale organizate la muzeu şi în centrul oraşului. În 2019, muzeul a avut încasări de 5,5 milioane lei.

Muzeul Astra are aproximativ 180 de angajaţi.

”Muzeul este o provocare din punct de vedere financiar. Avem peste 400 de construcţii tradiţionale care trebuie întreţinute. Ca să nu ai probleme cu starea lor de conservare, trebuie schimbat acoperişul la un anumit interval de timp. Pe lângă, mai facem şi campanii de cercetare-documentare pe teren ca să mai salvăm monumente. Un monument trebuie întreţinut şi trebuie totodată să fie vandabil pentru societate”, adaugă Ciprian Ştefan.

Muzeul Astra din Sibiu organizează în perioada 9-12 iulie 2019 evenimentul ”Astra Multicultural”, cel mai important eveniment dedicat tuturor minorităţilor etnice din România. Românii sunt aşteptaţi să participe şi în acest an la seria de evenimente pregătite de asociaţiile etnice, precum animaţii culturale, ateliere interactive, muzică şi dansuri, meşteşuguri şi un maraton gastronomic.

Saşi, sârbi, maghiari, lipoveni, moldoveni, romi, slovaci, evrei şi ucrainieni îşi expun la Astra Multicultural porturile tradiţionale, obiceiurile şi gastronomía specifică.

Peste 100 de artişti şi muzicieni reuniţi în 20 de ansambluri de dansuri şi de cântece populare şi fanfare vor întreţine atmosfera în cadrul Festivalului de muzică şi tradiţii multietnice.

În cadrul maratonulului gastronomic multietnic comunităţile vor găti preparate tradiţionale specifice fiecărei etnii în parte.

Evenimentul va promova totodată îndemânarea şi creativitatea la Şcoala mutietnică. Participanţii vor experimenta tehnica picturii pe lemn şi ceramică, broderie şi cusături tradiţionale dar şi prelucrarea lemnului sub îndrumarea meşterilor populari. Atelierele sunt recomandate copiilor cu vârsta de peste şapte ani, cu maximum nouă participanţi în condiţii de siguranţă şi distanţare fizică impuse de normele de prevenire a răspândirii virusului Sars-Cov-2.

About Post Author

Lasă un răspuns