Month: august 2011

Tamara Buciuceanu-Botez, una dintre figurile legendare ale comediei româneşti, va primi o stea pe Walk of Fame – Aleea Celebrităţilor din Bucureşti, duminică, în semn de recunoaştere pentru întreaga sa carieră, potrivit unui comunicat.

Actriţa, care a împlinit recent vârsta de 82 de ani, va primi în cadrul evenimentului şi o stea de aur oferită de Casa de bijuterii Sabion.

Tamara Buciuceanu-Botez se alătură, începând de duminică, altor mari personalităţi ale teatrului şi filmului româneşti care au mai primit o stea pe Aleea Celebrităţilor: Florin Piersic, în ianuarie, Victor Rebengiuc, în februarie, Radu Beligan, în martie, Amza Pellea (postum), în aprilie, Maia Morgenstern, în mai, şi Alexandru Tocilescu, în iulie.

Începând de anul acesta, în fiecare lună, este acordată o stea pe Aleea Celebrităţilor din Bucureşti unui artist care îşi serbează ziua de naştere în luna respectivă. Proiectul "Walk of Fame", situat în Piaţa Timpului din centrul Bucureştiului, dedicat "valorilor artistice ale teatrului şi filmului românesc", este iniţiat şi organizat de Teatrul Metropolis şi centrul comercial Cocor din Capitală.

Din toamnă, Tamara Buciuceanu-Botez va putea fi văzută la Teatrul Bulandra din Capitală, în spectacolul "Mamouret", după de Jean Sarment, în regia lui Dinu Cernescu, având rolul titular, precum şi în "Însemnările unui necunoscut", după F. M. Dostoievski, un spectacol de Alexandru Darie, în care are rolul Generălesei.

"Doamna comediei româneşti", aşa cum a fost adesea denumită, Tamara Buciuceanu-Botez are o impresionantă carieră în teatru şi film. Născută în 10 august 1929, la Tighina (Republica Moldova), Tamara Buciuceanu-Botez a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesorului Ion Bălţăţeanu, în 1952, după ce îşi începuse studiile de actorie în 1948, la Institutul de Teatru "Vasile Alecsandri" din Iaşi.

De la rolul Doicăi din "Titanic Vals" (1964, regia – Paul Călinescu) la rolul-cult al profesoarei acre Isoscel din seria "Extemporal la dirigenţie", "Liceenii" şi "Liceenii Rock’n’Roll" (regia – Nicolae Corjos), până la apariţia alături de Victor Rebengiuc în filmul de debut al lui Horaţiu Mălăele, "Nunta mută", care avut premiera pe marile ecrane în 2008, Tamara Buciuceanu-Botez reprezintă o imagine plină de viaţă pentru fiecare generaţie de spectatori, fiind unul dintre cei mai apreciaţi actori.

De asemenea, Tamara Buciuceanu-Botez apare în "Toată lumea din familia noastră", cel mai nou lungmetraj semnat de Radu Jude, care a intrat în producţie la sfârşitul lunii iunie 2011.

"Cuibul de viespi" – ecranizarea regizată în 1987 de Horea Popescu, după "Gaiţele", piesa lui Alexandru Kiriţescu – este una dintre comediile spumoase ale cinematografului românesc. În distribuţia filmului, alături de Tamara Buciuceanu-Botez, se regăsesc nume la fel de celebre din cinematografului autohton: George Constantin, Gheorghe Dinică, Ovidiu Iuliu Moldovan, Coca Andronescu, Ileana Stana Ionescu sau Tora Vasilescu.

Totodată, Tamara Buciuceanu-Botez a jucat pe scenele marilor teatre din Bucureşti şi a interpretat-o pe Coana Chiriţa pe scena Teatrului Naţional din Iaşi. A avut roluri importante în teatru în piese precum "Coana Chiriţa", "Romeo şi Julieta la început de noiembrie", "Scaunele", "Cumetrele", "Doctor fără voie", "Nepotul", "Aşteptând la arlechin", "Domnişoara Nastasia", "Mamouret" etc. În plus, ea a interpretat-o pe Vica Delcă din piesa "Dimineaţă pierdută", după Gabriela Adameşteanu. Tamara Buciuceanu-Botez face parte şi din distribuţia spectacolului "Însemnările unui necunoscut", montat recent de Alexandru Darie după Feodor Dostoievski, la Teatrul Bulandra.

Tamara Buciuceanu-Botez a fost omagiată la ediţia din 2008 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) cu premiul pentru întreaga carieră. De asemenea, Tamara Buciuceanu a primit un premiu de excelenţă în cadrul galei Uniunii Teatrale din România (UNITER) din acest an.

Sursa: libertatea.ro

Echipele Steaua Bucureşti, FC Vaslui  şi Rapid  au obţinut calificarea în grupele Ligii Europa, iar Dinamo şi Gaz Metan Mediaş au ratat prezenţa în această fază a competiţiei, în urma rezultatelor înregistrate, joi, în manşa secundă a play-off-ului.

Formaţia Steaua Bucureşti a fost prima echipă din cele cinci angrenate în play-off-ul Ligii Europa care a obţinut calificarea în grupe, în urma remizei, scor 1-1 (0-0), din meciul cu ŢSKA Sofia, din deplasare, după ce în tur românii se impuseseră cu 2-0. În meciul de joi, golurile au fost marcate de Cristian Tănase, pentru Steaua, în minutul 73, şi Michel Platini, pentru ŢSKA, în minutul 83.

FC Vaslui a obţinut şi ea calificarea, în ciuda înfrângerii, scor 0-1 (0-0), din deplasare, cu echipa cehă Sparta Praga. Vasluienii s-au impus în tur cu scorul de 2-0. Singurul gol al meciului de la Praga a fost marcat de Pamici, în minutul 59.

Ultima echipă calificată în grupele Ligii Europa a fost Rapid Bucureşti, care a remizat, la Timişoara, scor 1-1 (1-0), cu echipa poloneză Slask Wroclaw, giuleştenii impunându-se şi în tur cu 3-1. Joi, pentru Rapid a marcat Pancu ’12, în timp ce pentru polonezi a punctat Sobota ’90.

Celelalte două formaţii româneşti din play-off, Dinamo şi Gaz Metan Mediaş, au ratat şansa de a accede în grupe.

Dinamo Bucureşti a pierdut, pe teren propriu, cu scorul de 2-3 (1-1), meciul disputat cu formaţia ucraineană Vorskla Poltava, după ce şi în tur pierduse cu scorul de 1-2. Joi, pentru Dinamo au marcat Torje ’45 şi Ţucudean ’90, în timp ce golurile ucrainenilor au fost reuşite de Januzi ’37 şi Barannik ’73, ’78.

Echipa Gaz Metan Mediaş a învins, la Cluj-Napoca, cu scorul de 1-0 (1-0), formaţia austriacă Austria Viena, însă a ratat calificarea, deoarece în tur a pierdut cu 1-3. În meciul de la Cluj, golul a fost reuşit de Hoban, în minutul 40.

Gigantul Google i-a dedicat astăzi, la 130 de ani de la naştere, un doodle compozitorului român George Enescu.

Este un eveniment, având în vedere că rareori motorul de căutare Google a ales să publice un logo special pentru o personalitate din România.

Născut la 19 august 1881 în Liveni, judeţul Botoşani, George Enescu a manifestat încă din copilărie o înclinaţie extraordinară pentru muzică. A început să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, la vârsta de 5 ani apare în primul său concert  şi începe studii de compoziţie.

Din primii ani ai secolului XX datează compoziţiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră (1903), prima sa Simfonie (1905), Şapte cântece pe versuri de Clément Marot (1908).

Activitatea sa muzicală alternează între Bucureşti şi Paris, întreprinde turnee în mai multe ţări europene, având parteneri prestigioşi ca Alfredo Casella, Louis Fournier.

Pentru a marca împlinirea a 130 de ani de la naşterea compozitorului, Casa Memorială George Enescu din Liveni va găzdui manifestări dedicate artistului.

Sursa: Libertatea.ro