Papa Francisc sărbătoreşte de Crăciun iubirea ”gratuită”, garanţia păcii

 

Papa Francisc a sărbătorit marţi seara iubirea ”necondiţionată” şi ”gratuită” în faţa logiciii comerciale, în tradiţionala sa predică de Crăciun, în faţa a mii de credincioşi, relatează AFP.

”Crăciunul ne aminteşte că Dumnezeu continuă să iubească orice om, inclusiv pe cel mai rău”, a subliniat liderul celor 1,3 milioane de catolici din lume în slujba din noaptea de Crăciun, în somptuoasa Bazilică Sfântul Petru, la Roma.

”Iubirea sa este necondiţionată” şi ”gratuită”, chiar dacă ”poţi să ai idei eronate”, a insistat Papa, subliniind că ”gratuitatea” acestui tip de iubire ”răspândeşte pacea şi bucuria”.

Slujba din noaptea Crăciunului comemorează, în tradiţia creştină, naşterea lui Isus din Nazaret la Betleem.

Însă niciun text din Noul Testament nu precizează ziua şi ora naşterii. Sărbătorirea sa la 25 decembrie a fost aleasă în secolul al IV-lea în Occident, ceea ce permitea ca circumcizia lui Isus, mult timp înscrisă în calendar, să cadă la 1 ianuarie.

Exprimându-se sub baldachinul lui Bernin, sub care numai suveranul pontif este autorizat să oficieze slujba, Francisc le-a cerut marţi seara credincioşilor să nu uite ”să spună mulţumesc”, notând că ”acesta este cel mai bun mijloc de a schimba lumea”.

Reuters

@Reuters

Pope Francis urged Catholics not to let the Church’s failings lead them away from accepting God’s love. He delivered his sermon on Christmas Eve as thousands gathered in St. Peter’s Basilica https://reut.rs/2SuNCL8 

Videoclip încorporat

”Să nu aşteptăm ca apropiatul nostru să devină bun pentru a-i face bine, ca Biserica să fie perfectă pentru a o iubi, ca ceilalţi să ne arate consideraţie pentru a-i servi. Să începem noi primii”, a mai sfătuit Papa.

Francisc, care tocmai a împlinit vârsta de 83 de ani, adresează al şaptelea mesaj de Crăciun „Urbi et orbi” (”Către cetate şi lume”) miercuri la prânz, în faţa credincioşilor adunaţi în Piaţa Sfântul Petru, unui vast tur de orizont al zonelor de conflict din lume.

Creştini veniţi din întreaga lume s-au adunat de asemenea marţi în apropiere de Biserica Naşterii, la Betleem.

Într-o atmosferă festivă, palestinieni şi străini au asistat marţi, sub un soare de iarnă, la defilarea cercetaşilor îmbrăcaţi în albastru, galben şi bej, care au făcut paradă în sunet de cimpoaie şi tobe în jurul Pieţei Ieslei, în faţa bazilicii.

În bazilică, credincioşi care au venit în Cisiordania ocupată din Italia, Statele Unite sau Tanzania au aşteptat să viziteze locul exact unde s-ar fi născut Isus. Ola, din Nigeria, şi-a exprimat bucuria că se află la Betleem în această ”zi specială”.

La ora 17.00, când s-au închis porţile bazilicii, sute de persoane încă mai aşteptau să viziteze peştera îngustă a Naşterii.

”Bazilica este superbă şi face real ceea ce învăţăm în Biblie”, şi-a exprimat entuziasmul Laneda, o americancă venită cu familia. ”Totul este atât de plin de semnificaţie aici”.

”SPERANŢĂ”

Anul acesta, festivităţile sunt marcate de întoarcerea în Ţara Sfântă a unei bucăţi de lemn pe care Biserica o prezintă ca fiind o parte a leagănului original al lui Isus, un dar al Papei Francisc care a fost primit la Ierusalim, iar apoi transferat la sfârşitul lui noiembrie, cu mare pompă, la Betleem, după ce s-a aflat 1.300 de ani în Europa.

Această structură de lemn a părăsit Ţara Sfântă către anul 640”, potrivit custodelui Ţării Sfinte, Francesco Patton.

Pierbattista Pizzaballa, administratorul apostolic al Patriarhiei Latine de la Ierusalim, a oficiat slujba de la miezul nopţii în Biserica Sfânta Caterina, lângă bazilica din Betleem, în prezenţa preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas.

”Vedem enorme probleme economice, un nivel al şomajului mare şi alte probleme, dar (…) Crăciunul este pentru noi momentul în care sărbătorim speranţa”, a declarat Pierbattista Pizzaballa la sosirea în oraş.

Câţiva creştini din Fâşia Gaza au fost de asemenea prezenţi, însă în număr mai mic faţă de anii trecuţi, după ce Israelul a acordat mai puţine permise de ieşire din enclava palestiniană supusă blocadei israeliene.

Peste 300 de persoane au fost autorizate să iasă din Fâşia Gaza cu această ocazie dintre cele 950 care au cerut o autorizaţie, potrivit unui purtător de cuvânt al Bisericilor din Ţara Sfântă, Wadie Abou Nassar.

TURISM ÎN CREŞTERE

În Fâşia Gaza şi în împrejurimi, anul 2019 a fost marcat de violenţe sângeroase între gruparea Jihadul islamic şi forţele israeliene, în contextul în care şansele soluţionării unui conflict vechi de peste 70 de ani par tot mai îndepărtate.

Însă, după mai mulţi ani de scădere a nivelul frecventării, din cauza conflictului israeliano-palstinian, Betleemul a cunoscut în 2019 o creştere importantă a numărului de vizitatori, potrivit unor oficiali palestinieni însărcinaţi cu turismul.

În Piaţa Ieslei, ministrul palestinian al Turismului Rula Maayah şi-a exprimat bucuria faţă de faptul că 3,5 milioane de persoane au vizitat Betleemul anul acesta.

În alte părţi, în lume, regina Elizabeth a II-a a recunoscut, în tradiţionala sa alocuţiune de Crăciun că anul 2019 a fost ”plin de capcane”, între scandaluri care au afectat familia regală şi Brexit.

În Franţa, o grevă a lucrătorilor feroviari a complicat deplasările multor călători, dintre care unii nu au putut să se ducă la familiile lor la timp în Ajunul Crăciunului.

La Hong Kong, ciocniri au izbucnit într-un centru comercial între manifestanţi în favoarea democraţiei şi poliţia antirevoltă, după ce contestatarii au îndemnat la adunări-fulger în perioada sărbătorilor.

Papa Francisc i-a beatificat pe cei şapte episcopi martiri: Să fie de acum înainte numiţi Fericiţi şi să li se celebreze sărbătoarea anual la 2 iunie

Papa Francisc oficiază la Blaj slujba de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici martiri, reprezentanţi ai Bisericii Române Unite – Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.

La ceremonia de pe Câmpia Libertăţii participă preşedintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă şi alte personalităţi politice.

Zeci de preoţi îi împărtăşesc pe pelerinii de la Blaj, la finalul slujbei oficiate de Papa Francisc. Printre cei care s-au împărtăşit se numără şi Carmen Iohannis.

Mulţimea a fost rugată să rămână câteva momente în tăcere, după ce Papa Francisc şi-a terminat discursul.

Papa Francisc rosteşte Omilia, discursul prin care interpretează textul evangheliei citite în timpul slujbei şi îl aplică la realitatea actuală. „Dragi fraţi şi surori, chiar şi astăzi reapar noi ideologii care, într-un mod subtil, încearcă să se impună şi să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii ale lor culturale şi religioase.

Colonizările ideologice dispreţuiesc valoarea persoanei, a vieţii, a căsătoriei şi a familiei şi dăunează, prin propuneri distrugătoare, atee ca şi cele din trecut. în mod deosebit tinerilor noştri şi copiilor, lăsăndu-i fără rădăcini din care să poală creşte.

Sunt voci care, semănând teamă şi diviziune, vor să şteargă şi să îngroape cea mai preţioasă moştenire pe care aceste ţinuturi au văzut-o nâscându-se”, a spus Sfântul Părinte.

În Omilia rostită în tilul slujbei religioase, Suveranul Pontif a amintit de Edictul de la Turda, din 1586, care sancţiona radicalismul şi promova un act de toleranţă religioasă, unul dintre primele cazuri din Europa de acest tip.

„Aş dori să vă încurajez să duceţi lumina Evangheliei la contemporanii noştri şi să continuaţi să luptaţi, ca aceşti Fericiţi, împotriva acestor noi ideologii care apar. Să fiţi mărturisitori ai libertăţii şi ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea şi dialogul asupra diviziunilor, incrementând fraternitatea de sânge, care îşi găseşte originea în perioada de suferinţă în care creştinii, divizaţi în decursul istoriei s-au descoperit a fi mai apropiaţi şi mai solidari. Să vă însoţească pe drumul vostru ocrotirea maternă a Preacuratei Fecioare Maria şi mijlocirea noilor Fericiţi“, a spus Papa în încheiarea mesajului său.

Urmează o citire a textelor evanghelice. Apoi Sfântul Părinte va rosti Omilia, o interpretare / explicare a textului biblic şi referiri la actualitate.

Cardinalul Lucian Mureşan aduce mulţumire papei pentru beatificarea episcopilor şi rosteşte un discurs prin care subliniază importanţa Blajului în istoria ţării şi a Bisericii Greco-Catolice: „Vă mulţumim, Sfinte Părinte, pentru cele ce numai Dumnezeu ne poate oferi“. De asemena, cere Papei o binecuvântare.

Sfântul Părinte a rostit, în limba latină, formula prin care cei şapte episcopi sunt beatificaţi.  „Noi ascultând dorinţa Fratelui Nostru cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice Române, a mai multor confraţi întru episcopat, precum şi a multor credincioşi, după ce am primit părerea exprimată de Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, cu Autoritatea Noastră Apostolică dispunem ca Venerabilii Slujitori ai lui Dumnezeu, Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, episcopi şi martiri ai Bisericii din România şi păstori după inima lui Hristos, mărturisitori eroici ai Evangheliei iertării şi a păcii, să fie de acum înainte numiţi Fericiţi şi să li se poată celebra sărbătoarea în locurile şi după legile prevăzute de dreptul canonic, în fiecare an la 2 iunie. În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Spirit. Amin”, a spus Papa Francisc în faţa pelerinilor adunaţi la Blaj.

Acum se cântă Troparul episcopilor martiri, Condacul, si se dezveleşte Icoana martirilor, care e binecuvântată. Sfânta Liturghie se va încheie cu binecuvântarea specifică Liturghiei Sf. Ioan Gură de Aur, iar după aceea urmează rugăciunea Regina Coeli.

Prea Fericitul Cardinal Lucian Mureşan a citit cererea pe care o adresează Sfântului Părinte Papa, rugându-l să îi declare fericiti pe cei şapte episcopi martiri: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.

Urmează intervenţia Sfântului Părinte, prin care îşi exprimă acordul, îi declară fericiţi şi se citeşte o formulă liturgică pe tema acestei beatificări. Textul citit este în latină.

Slujba de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici martiri a început.

Pe scena pregătită pentru ceremonie, este amplasat tronul arhieresc realizat special pentru Papa Francisc, cu puternice semnificaţii spirituale şi simbolice. Cel care l-a realizat este Andu Mărginean, originar din Sibiu, absolvent al Universităţii de Artă Bucureşti.

Papa Francisc a ajuns pe Câmpia Libertăţii, in papamobil, şi este aclamat de pelerini. Potrivit Comitetului Interministerial pentru Securitate “Vizită Papa Francisc 2019” la evenimentele publice ale Sanctităţii Sale de la Blaj şi pe traseele de deplasare participă 100.000 de pelerini.

Papa Francisc soseşte la Blaj. Zeci de mii de pelerini vor participa la beatificarea celor şapte episcopi martiri.

Potrivit evaluarii din acest moment a  Comitetului Interministerial pentru Securitate “Vizită Papa Francisc 2019” la evenimentele publice ale Sanctităţii Sale de la Blaj si pe traseele de deplasare participa 100.000 de pelerini.

Preşedintele Iohannis, însoţit de soţia sa Carmen, soseşte pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. La ceremonia de beatificare a celor şapte episcopi martiri va participa şi Custodele coroanei, principesa Margareta, alături de Principele Radu Duda.

Sosirea lui Iohannis a fost marcată de un ropot de aplauze. Preşedintele a salutat pelerinii şi oficialităţile. Când imaginea premierului Dăcnilă a fost afişată pe ecrane, unii pelerini au huiduit pentru câteva secunde.

Comitetul Interministerial pentru Securitate „Vizită Papa Francisc 2019” precizează că, din cauza conditiilor meteo nefavorabile, traseul de deplasare al Sanctitatii Sale s-a modificat,  fiind ales planul de rezervă, pe cale rutiera.

Papa Francisc s-a deplasat de la aeroportul din Sibiu la Blaj însoţit de coloana oficială. Schimbarea planului nu a afectat programul anunţat iniţial.

Mai multe personalităţi ale lumii politice au ajuns dekja la Blaj. Printre ele, premierul Viorica Dăncilă, ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, fostul ministru al Afacerilor europene, Victor Negrescu, fostul europarlamentar Monica Macovei.

Aeronava TAROM care îl transportă pe Papa Francisc a aterizat în urmă cu câteva minute la Sibiu. Sfântul Părinte va merge apoi spre Blaj, unde, la această oră, potrivit evaluării Comitetului Interministerial pentru Securitate „Vizită Papa Francisc 2019“, este aşteptat de 40.000 de pelerini.

La ceremonia de la Blaj vor participa şi mai multe personalităţi politice. De exemplu, preşedintele Klaus Iohannis va fi prezent la eveniment, iar după acesta se va deplasa la Sibiu pentre ceremonia de plecare a Suveranului Pontif din România, ceremonie care va avea loc pe Aeroportul din Sibiu.

De asemenea, la eveniment va participa şi premierul Viorica Dăncilă, fapt confirmat şi de purtătorul de cuvânt al Guvernului. Viorica Dăncilă a participat şi sâmbătă la liturghia de la Şumuleu CIuc.

Pe de altă parte, politicienii din partide nu par să se fi interesat de acest eveniment, cu atât mai puţin să fie prezenţi, cu toate că este punctul culminant al vizitei Papei Francisc. Unul dintre absenţi este chiar proaspătul şef al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Meteorologii au emis duminică dimineaţă o avertizare de cod galben de ceaţă pentru judeţele Alba, Covasna şi Mureş. Este vizat inclusiv Blajul, unde este aşteptat Papa Francisc.

Avertizarea este valabilă de la ora 7:40, până la ora 10:00, fiind anunţată „ceaţă care determină reducerea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m”.

Site-urile meteo specializate indică însă soare, risc scăzut de averse şi temperaturi de 24 de grade duminică la Blaj.

Papa Francisc a plecat de la sediul Nunţiaturii Apostolice din Capitală spre Aeroportul Henri Coandă, de unva merge cu un avion până la Sibiu, iar apoi cel mai probabil cu elicopterul la Blaj.

Câteva zeci de persoane l-au aclamat pe Sfântul Părinte la ieşirea din sediul Nunţiaturii. Coloana oficială care îl duce pe  Papa Francisc la aeroport, surprinsă la Piaţa Charles de Gaulle din Capitală

Primii pelerini au ajuns pe Câmpia Libertăţii de la Blaj încă de la ora 6.00. Primii oameni care au intrat pe Câmpia Libertăţii au fost pelerinii din nordul ţării, din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Bistriţa-Năsăud.

Au plecat de acasă în cursul nopţii pentru a prinde cele mai bune locuri la evenimentul istoric de la Blaj.

”Am pornit azi-noapte, pe la 11 şi ceva spre Blaj. Suntem bucuroase că am ajuns aici. Am venit în primul rând pentru întâlnirea cu Papa şi apoi pentru beatificarea celor şapte episcopi martiri, care, pentru biserica noastră greco-catolică, sunt foarte importanţi.

Suntem foarte încântate şi emoţionate să vedem cum va fi totul”, a spus o preoteasă din Strâmtura, Maramureş, care a venit la Blaj împreună cu fiica ei de câţiva anişori.

”Avem emoţii, abia aşteptăm întâlnirea şi suntem încântaţi. Am plecat de la 12.00 ca să fim cât mai aproape de Papa”, a spus un alt pelerin din Maramureş. ”Ne simţim foarte bine. Nu suntem obosiţi deloc, chiar dacă nu am dormit”, au spus alţi pelerini care aşteptau întâlnirea cu Sfântul Părinte. peste 50.000 de oameni participă duminică la evenimentul istoric de la Blaj. *** Potirul şi Evanghelia unuia dintre episcopii martiri, PSS Valeriu Traian Frenţiu – datând din 1938 şi care s-au aflat în expoziţia dedicată Ierarhului din Cripta Catedralei „Sfântul Nicolae” din Oradea –  vor fi folosite la celebrarea euharistică oficiată de Papa Francisc.

Pentru Liturghia de Beatificare a fost construit un tron arhieresc cu puternice semnificaţii spirituale şi simbolice, cel care l-a realizat fiind  Andu Mărginean, originar din Sibiu, absolvent al Universităţii de Artă Bucureşti.

La ceremonia de la Blaj sunt aşteptaţi peste 50.000 de pelerini. Vor fi prezenţi şi preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă.

Sfântul Părinte va sosi la Blaj după ora 10:00 şi va traversa principala arteră rutieră din oraş, Bulevardul Republicii, în drumul său spre Câmpia Libertăţii, unde, de la ora 11:00, va oficia Sfânta Liturghie cu beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri. Imediat după ceremonialul religios, Papa Francisc va putea fi salutat, după ora 13:00, în Piaţa 1848.

Suveranul Pontif va avea apoi o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj, unde va rosti un discurs, ultimul al vizitei. La ora 17:00, pe Aeroportul din Sibiu, se va desfăşura ceremonia de rămas bun, în prezenţa preşedintelui Iohannis.

Recunoaşterea martiriului episcopilor greco-catolici morţi pentru credinţă în timpul prigoanei comuniste Cauza beatificării a fost deschisă în 1994.

Procesul canonic eparhial de recunoaştere a martiriului episcopilor greco-catolici morţi pentru credinţă în timpul prigoanei comuniste a început oficial pe 16 ianuarie 1999 la Blaj şi a durat până la 10 martie 2009.

Etapa a constat din culegerea de informaţii cât mai complete (mărturii verbale şi documente culese din arhive) privitor la viaţa, activitatea şi martirajul celor şapte episcopi greco-catolici morţi în timpul prigoanei comuniste.

Apoi, documentele au fost transferate la Congregaţia Cauzelor Sfinţilor pentru a fi studiate şi sintetizate în vederea evaluării lor.

A urmat etapa de evaluare din partea unei comisii de 9 teologi care s-a concretizat cu vot afirmativ unanim în data de 8 ianuarie 2019, după care evaluarea s-a făcut de către o comisie de cardinali şi episcopi, de asemenea cu rezultat pozitiv.

Sfântul Părinte Francisc a autorizat congregaţia să promulge Decretul de recunoaştere a martiriului celor şapte episcopi greco-catolici morţi între anii 1950-1970 din timpul persecuţiei comuniste pe 19 martie 2019.

Papa Francisc a binecuvântat 800 de bolnavi în Catedrala Sfânta Maria Regină din Iași. Suveranul Pontif a transmis un mesaj și copiiilor

Să-i binecuvântăm și să le dăruim dreptul la viitor! Este mesajul transmis la Iași de Papa Francisc tuturor copiilor de ziua lor.

În Capitala Moldovei, în fața a peste 150 de mii de oameni, Sfântul Părinte a pledat pentru unitatea familiei și i-a îndemnat pe oameni să nu-și uite niciodată rădăcinile.

Au fost momente emoționante și la Catedrala Catolicădin oraș, unde Papa a sărutat pe frunte și a binecuvântat mai mulți copii bolnavi.

Peste 800 de bătrâni și persoane bolnave și-au pus toată speranța în Papa Francisc. L-au așteptat, cu răbdare, în Catedrala de la Iași. De cum l-au văzut, l-au atins, l-au îmbrățișat, i-au sărutat mâna, i-au cerut să se roage pentru ei și pentru vindecarea lor.

Împreună cu ei toti, Sfântul Părinte s-a rugat la icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Apoi a trecut pe la fiecare dintre cei prezenți. Multora le-a ascultat durerea.

Papa Francisc i-a binecuvântat apoi pe toți cei aproape 150 de mii de pelerini care l-au aclamat pe străzile Iașiului.

Și tinerii au vrut să îi adreseze un mesaj Papei în fața Palatului Culturii. I-au cântat un imn special, iar Sanctitatea Sa i-a salutat pe toți, dar mai ales pe copii.

„Astăzi, la voi, este Ziua Copilului. Să-i aplaudăm pe copii! Dreptul la viitor este o frumoasă moştenire pe care copiii noştri trebuie să o primească” – Papa Francisc.

Mii de oameni din toate colțurile Moldovei, dar și din străinătate l-au așteptat pe Papa Francisc la Iați. Să-l vadă. Să-l audă. Cu nerăbdare. Cu credință și speranță. Copii, tineri, oameni în vârstă, toți foarte emoționați.

Cuvintele Sfântului Părinte au ajuns la inimile oamenilor cuprinse de căldură și bucurie. Așa cum ne-a obișnuit mereu.

La un moment dat, cerul Iașiului a fost acoperit de o pătură groasă de nori. Credincioșii nu s-au lăsat intimidați de vremea capricioasă. Și nici alungați de ploaia grea.

Nimeni și nimic nu i-a descurajat pe oamenii veniți la una dintre cele mai importante întâlniri din viața lor. Cu Sfântul Părinte.

sursa:tvr

Papa Francisc şi Martin Scorsese au dialogat cu ocazia lansării unui volum dedicat dialogului intergeneraţional

Papa Francisc şi regizorul american Martin Scorsese au participat marţi la Roma la un dialog intergeneraţional, cu ocazia lansării unui volum de interviuri cu persoane de vârsta a treia din 30 de ţări, la care şi-au adus contribuţia şi cele două personalităţi, potrivit AFP.

Cu acest prilej, cineastul în vârstă de 75 de ani l-a întrebat pe suveranul pontif cum poate rezista credinţa unui tânăr care creşte într-o lume violentă şi crudă aşa cum s-a întâmplat în cazul său.

„Cruzimea este peste tot, rece, calculată pentru a-l distruge pe celălalt”, a răspuns papa Francisc, exprimându-şi regretul că acest lucru „face parte din cultura noastra”. Tortura „pare un lucru normal, nimeni nu vorbeşte despre asta”, dar „tortura înseamnă distrugerea demnităţii umane”, a continuat suveranul pontif.

Există totuşi o soluţie: „non-violenţa, prietenia, afecţiunea… sunt lucruri care pot transforma cele mai violente conflicte”, a concluzionat papa Francisc.

Martin Scorsese mărturiseşte, în articolul cu care a contribuit la acest volum colectiv intitulat ”Sharing the wisdom of time”, că „a învăţat mai multe din nereuşite, respingere şi din adevărata ostilitate decât din succes”.

Cineastul a evocat greutăţile din perioada sa de debut, cum mentorul său Elia Kazan nu a vrut să-i citească manuscrisul şi cum un producător i-a spus că nu vede în el „niciun gram de talent”.

Papa Francisc (81 de ani) a făcut comentarii pe marginea fiecărei contribuţii din volum. „Cel care vă spune ‘nu valoraţi nimic’ nu vă poate opri”, scrie suveranul pontif referindu-se la confesiunile lui Martin Scorsese.

„Nu accept afirmaţia ‘fiecare se naşte cu un destin deja scris'”, a continuat acesta, „viaţa noastră nu este un film cu scene predeterminate, un regizor ştie acest lucru mai bine ca oricine”.

În prefaţa volumului, papa Francisc deplânge faptul că „vocea vârstnicilor este redusă la tăcere în societatea noastră” şi încurajează dialogul intergeneraţional.

Volumul, publicat de două edituri, italiană şi americană, conţine interviuri şi portrete fotografice ale mai multor persoane de vârsta a treia din 30 de ţări şi doreşte să fie o sursă de inspiraţie pentru tinerele generaţii.

În afară de contribuţia lui Scorsese, volumul mai conţine mărturiile unor „bătrâni” – printre care un ţesător de coşuri nevăzător din Kenya sau un cuplu din Kenya căsătorit de peste 50 de ani – care îşi exprimă gândurile sau povestesc întâmplări de viaţă, iar papa Francisc reacţionează prin scurte comentarii.

Regizorul american, educat în religia catolică de o familie italiano-americană, a primit luni premiul pentru întreaga carieră în cadrul Festivalului de film de la Roma.

Cineastul s-a întâlnit cu papa Francisc şi în 2016, cu prilejul lansării peliculei ”Silence”, un film contemplativ, auster şi foarte personal despre credinţă şi spiritualitate, având drept protagonişti doi misionari iezuiţi în Japonia secolului al XVII-lea.

Cineastul american a mărturisit că se simte „foarte apropiat de această poveste”, care „abordează în mod serios” tema „spiritualităţii”.