MARI ROMÂNI|AZI,DIMITRIE GUSTI

 

BEST-EVENT.RO  CONTINUA CAMPANIA DE MEDIATIZARE A MARILOR ROMÂNILOR. VOTEAZÄ‚-Å¢I FAVORITUL! ACEASTÄ‚ CAMPANIE VA DURA TIMP DE 1 LUNÄ‚. ÎNSÄ‚, LA CEREREA PUBLICULUI, VOM PRELUNGI CAMPANIA !

 

 

 

Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, IaÈ™i; d. 30 octombrie 1955), a fost un filosof, sociolog È™i estetician român. Membru al Academiei Române din 1919, preÈ™edintele Academiei Române (1944 – 1946), ministru al învățământului între 1932 È™i 1933, profesor la Universitățile din IaÈ™i È™i BucureÈ™ti.

A iniÈ›iat È™i îndrumat acÈ›iunea de cercetare monografică a satelor din România (1925 – 1948). A obÈ›inut legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituÈ›ionaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acÈ›iunea socială practică È™i cu pedagogia socială.

A fondat È™i condus AsociaÈ›ia pentru ȘtiinÈ›a È™i Reforma Socială (1919 – 1921), Institutul Social Român (1921 – 1939, 1944-1948), Institutul de ȘtiinÈ›e Sociale al României (1939 – 1944), Consiliul NaÈ›ional de Cercetări ȘtiinÈ›ifice(1947 – 1948). A creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl È™i G. FocÈ™a, Muzeul Satului (1936).

În domeniul literar-È™tiinÈ›ific, Gusti a înfiinÈ›at È™i a condus revistele „Arhiva pentru È™tiinÈ›a È™i reforma socială” (1919 – 1943) È™i „Sociologie românească” (1936 – 1944). A avut o contribuÈ›ie deosebită la formarea Muzeului Satului.

După invadarea È™i ocuparea României de către Armata RoÈ™ie (1944), Partidul Comunist din România a încercat, în zadar, să-l câÈ™tige pe Gusti de partea sa, cu oferte de colaborare; cu toate acestea, Dimitrie Gusti a devenit membru al ARLUS È™i a fost invitat în Uniunea Sovietică pentru a participa la ceremonii oficiale.

Gusti a fost fondatorul Școlii Sociologice de la BucureÈ™ti. El rezumă sistemul său sociologic la câteva enunÈ›uri:

• Societatea se compune din unități sociale, adică din grupări de oameni legaÈ›i între ei printr-o organizare activă È™i o interdependență sufletească.
• EsenÈ›a societății este voinÈ›a socială.
• VoinÈ›a socială depune ca manifestări de viață: o activitate economică È™i una spirituală, reglementate de o a activitate juridică È™i de o activitate politică.
• VoinÈ›a socială este condiÈ›ionată în manifestările ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic È™i istoric.
• Schimbările suferite de societate în decursul timpului, prin activitățile ei È™i sub înrâurirea factorilor condiÈ›ionanÈ›i, se numesc procese sociale.
• Începuturile de dezvoltare pe care le putem surprinde în realitatea prezentă È™i, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendinÈ›e sociale.

Plecând de la sistemul său, a fundamentat metoda monografică, metodă ce presupune abordarea simultană, multidisciplinară a subiectului pe cadre È™i manifestări, folosind echipe de specialiÈ™ti din domeniul È™tiinÈ›elor sociale, medici, ingineri, agronomi, învățători etc.

 Opere principale

• Egoismus und Altruismus, 1904
• Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik, 1908
• Cosmologia elenă, 1929
• Sociologia militans, (volumul I, 1935; volumele I È™i II, 1946)
• CunoaÈ™tere È™i acÈ›iune în serviciul naÈ›iunii, (2 volume), 1939
• Problema sociologiei, 1940
• La science de la realite sociale, 1941.
• Enciclopedia Romaniei. Vol. I-IV, Bucharest 1938, 1938 1943

sursa: wikipedia

About Post Author

besteven

See author's posts