Volumele scrise de Ezra Pound: „Opere I. Poezii 1908 – 1920”, traduceri de Mircea Ivănescu şi Radu Vancu, şi „Opere II. ABC-ul lecturii. Ghid spre Kulthură”, coordonate de Horia-Roman Patapievici la editura Humanitas Fiction, vor fi prezentate miercuri, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.
Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloş, critic literar şi Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor fi invitaţii serii.
În partea a doua a evenimentului, actriţa Mirela Oprişor va citi din poeziile din Ezra Pound.
Accesul la eveniment este gratuit în baza unei rezervări prin eventbook.
„Pound a fost Proteul absolut. A fost cel mai inventiv, cel mai versatil, cel mai neastâmpărat, cel mai dificil de prins, cuprins şi surprins dintre toţi scriitorii moderni. Poate fi comparat doar cu Picasso, în artele vizuale, ori cu Stravinski, în muzică. Pound este marele catalizator al deceniului care culminează cu anul 1922, annus mirabilis al modernismului literar. Prin Cantos, Pound a dat poemul epic al modernităţii, care închide în el lumea modernă în acelaşi fel în care Homer a închis în Iliada şi Odiseea lumea greacă, Vergiliu în Eneida lumea romană, iar Dante în Divina Comedie creştinătatea latină. Pound este nu doar un simptom al epocii moderne, este şi o radiografie a răului din atitudinea modernistă. Toţi marii moderni târăsc după ei o radiografie a răului. În acelaşi timp, modernismul este un mecanism de acces la sufletul intim. Operele moderne ne vorbesc atât de mult şi de direct deoarece modernismul este un fel de a spune lucrurile până la capăt: de obicei până la capătul deplinei singurătăţi”, scrie Horia–Roman Patapievici în „Introducere în modernismul lui Ezra Pound”, Opere I – Ezra Pound, 2014
„Cărţile ABC-ul lecturii şi Ghid spre Kulthură fac parte din lupta lui Pound împotriva degradării culturii publice, împotriva menţinerii culturii înalte în zona exclusivă a elitelor şi în favoarea aducerii studiului la nivelul publicului inteligent lipsit de mijloacele băneşti de a-şi oferi o educaţie universitară specializată”, mai spune Horia Roman Patapievici.
„Ceea ce e şocant din capul locului atât în ABC‑ul lecturii (1934), cât şi în Ghid spre Kulthură (1938) e discordanţa de-a dreptul stridentă între ce pretind a fi şi ce sunt cu adevărat. Nu pentru că ar fi mai puţin decât ce pretind (cum se întâmplă cu enorma majoritate a obiectelor literare), ci, dimpotrivă, fiindcă sunt aproape monstruos mai mult. (…) Maeştrii îşi introduc ucenicii în meditaţia Zen printr-un şoc fizic puternic, care e, de fapt, primul contact real şi germinativ cu realitatea esenţială. Nu alta, sunt sigur, a fost şi intenţia lui Pound cu aceste două cărţi, ABC‑ul şi Ghidul: şocul lor pedagogic poate fi primul contact autentic şi germinativ cu realitatea esenţială a literaturii”, scrie Radu Vancu în „Cum şi de ce se învaţă frumuseţea”, prefaţă la Opere II – Ezra Pound, 2019.
„Pound a fost într-adevăr centrul literaturii de limbă engleză pentru acei şaizeci de ani, aşa cum Picasso a fost centrul picturii, Brâncuşi centrul sculpturii, Wittgenstein centrul filozofiei”, potrivit lui Guy Davenport, „The Pound Vortex”, 1972.