Seismologii ucraineni au avertizat, miercuri, că un seism puternic urmează să se producă in zona Vrancea. Specialiştii Institutului de Seismologie Aplicată din Bucureşti au confirmat existenţa unei tensiuni in plăcile tectonice şi au spus că pană marţi, 28 septembrie, ar trebui să ne aşteptăm la un cutremur cu epicentrul în Vrancea.

“Dacă va fi un sesim de maximum 5,2 grade Richter, atunci plăcile tectonice se vor detensiona şi vom intra în normalitate. Dacă va fi în jur de 6 grade, atunci va fi un precursor, adică va trebui să ne aşteptăm ca imediat după el să se producă un seism major”, ne-a spus Toader Victorin, şeful laboratorului de avertizare seismică din cadrul Institutului Român de Seismologie Aplicată.

În mod normal, vestea nu ar trebui să ne ia prin surprindere. Specialiştii români au atenţionat că, din punct de vedere statistic, 2010 şi 2011 sunt anii în care este foarte probabil să se producă un seism major în ţara noastră.

Mai mult, Hotărârea de Guvern nr. 548/2008 privind situaţiile de urgenţă tratează, în capitolul al III-lea, hazardul seismic în România: “În conformitate cu studiile efectuate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani”. Cei 32 de ani au expirat în 2009.

Conform calculelor conf. univ. dr. Ştefan Amariţei, publicate în volumul “Cutremurele care vor lovi România”, probabilitatea ca un seism major să se producă în România în toamna acestui an este de 80%. Este vorba despre zona Vrancea, unde au loc cutremure de mare adâncime.

O nouă falie s-a activat pe linia Vidraru-Snagov-Shabla

Profesorul universitar Victor Mocanu (foto) a declarat pentru Libertatea că în cursul anului trecut s-a activat încă un focar seismic, pe falia Vidraru-Snagov-Shabla (Bulgaria). Sub influenţa undei seismice pornite din Vrancea, focarul mai sus-menţionat poate produce, la rândul său, ca la biliard, un cutremur de suprafaţă, mult mai periculos pentru zona Munteniei decât cel din Vrancea. Motivele activării acestei falii sunt tensiunile mari acumulate în acest moment în plăcile tectonice de sub România.

Unda se simte până în Turcia

Din datele seismologilor, unda seismică pornită din epicentrul Vrancea are o traiectorie spre sud-vest, pe direcţia Bucureşti-Zimnicea-Sofia şi poate ajunge până în Turcia. În funcţie de structura solului prin care trece, ea se accelerează sau se diminuează. Asta explică de ce acelaşi cutremur produce mai multe pagube la Bucureşti decât la Ploieşti, de exemplu. La cutremurul din 1977, de pildă, au murit 100 de persoane strivite sub dărâmături la Sistov, Bulgaria.

""

Mişcarea tectonică ar putea lovi chiar şi Moscova

De regulă, cele mai grave urmări ale cutremurelor din Vrancea se semnalează de-o parte şi de alta a epicentrului, către nord-est şi către sud-vest. Acestea sunt direcţiile de propagare a undei seismice. Difuzarea acesteia către vest este oprită de munţii Carpaţi. “Ucrainenii au motive serioase să se teamă de Vrancea, deoarece un cutremur de 7,4 – 7,8 grade Richter plecat de la noi se poate propaga şi poate produce pagube majore în nord-est până în Moscova”, ne-a spus seismologul Toader Victorin.

Ce puteţi face înainte de cutremur…

Fixaţi bine sau mutaţi obiectele mari ori grele, astfel încât să nu cadă la oscilaţii. Cele mai periculoase sunt televizoarele, oglinzile, vazele mari, calculatoarele, dulapurile şi rafturile.
Amplasaţi obiectele din casă în aşa fel încât să nu fie în vecinătatea uşilor, pe coridoare sau la ieşirea din locuinţă. Vibraţiile seismului le pot deplasa şi se pot bloca astfel căile de acces.
Depozitaţi chimicalele şi combustibilii într-un loc special, în încăperi în care nu există pericol de contaminare şi de incendiu.

…şi în cursul acestuia

Nu părăsiţi locuinţa.
Încetaţi lucrul şi adăpostiţi-vă. Mergeţi direct către un loc sigur.
Dacă nu vă aflaţi într-o clădire, rămâneţi afară. Îndepărtaţi-vă de imobile, semafoare şi fire electrice.
Dacă vă aflaţi în mijloacele de transport, nu le părăsiţi.
Nu plecaţi imediat după cutremur din spaţiul în care vă aflaţi.
Controlaţi instalaţiile electrice, de gaz, de apă şi verificaţi starea construcţiei în interior.
Nu utilizaţi sub nici o formă focul şi nu încercaţi să aprindeţi lumina până nu sunteţi convinşi că nu există scăpări de gaze.
Luaţi cu voi suficientă îmbrăcăminte şi încălţăminte specifice sezonului, în cazul în care veţi fi nevoiţi să lipsiţi mai multe zile de acasă.

Iată pagubele produse, în funcţie de intensitate

2-3 grade: este simţit doar de animale.
3-5 grade: este simţit de multe persoane, în special la etajele superioare.
5-6 grade: e simţit de toată lumea şi poate produce pagube clădirilor şubrede.
6-7 grade: se pot prăbuşi pereţi din cărămidă sau structuri uşoare.
7-7,5 grade: se prăbuşesc imobilele şubrede, sunt deterioraţi grav pereţii din cărămidă.
7,5-8 grade: sunt distruse majoritatea clădirilor. Se produc alunecări de teren.
Peste 8 grade: distrugere totală a localităţilor, au loc modificări ale reliefului.

33 de imobile căzute în Bucureşti, în 1977

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,3 grade Richter. A făcut 1.578 de victime şi a distrus 35.000 de locuinţe. În Bucureşti s-au dărâmat 33 de imobile, printre care şi blocul Dunărea.

Lasă un răspuns