„Am luat decizia sa oferim romanilor posibilitatea de a dezvalui o parte necunoscuta si inedita a celui mai mare om politic roman de dupa 1989”, a declarat presedintele Fundatiei Corneliu Coposu, Ion-Andrei Gherasim.
Cuvant inainte: ANA BLANDIANA
Prezinta: ALEX STEFANESCU
Cele mai frumoase poeme vor fi citite de ION CARAMITRU
„La sfarsitul anului 2018, impreuna cu doamnele Flavia și Rodica Coposu, surorile Seniorului, m-am gandit sa luam legatura cu doamna Ana Blandiana si sa-i prezentam manuscrisul cu poeziile scrise de Senior dupa iesirea din inchisoare. In perioada celor 8 ani, in care a stat izolat intr-o celula, pe langa rugaciunile si calculele matematice facute neincetat, Corneliu Coposu compunea mental poezii. Dupa ce le-a citit, distinsa scriitoare ne-a spus: „Faptul ca a scris versuri ii conturează profilul cu o lumina in plus. O lumina care ne imbogatește istoria. Poemele merita sa fie publicate”. Asa cum am facut si in cazul publicarii „Testamentului” domniei sale, am luat si acum decizia sa oferim romanilor posibilitatea de a cunoaște o parte necunoscuta si inedita a celui mai mare om politic roman de dupa 1989″, a declarant Ion-Andrei Gherasim, presedintele Fundatiei Corneliu Coposu.
In cadrul Galei, JAN AKKERMAN (celebrul artist olandez, considerat unul din cei mai mari chitaristi ai lumii) este invitat la Bucuresti sa sustina un extraordinar concert caritabil!
Biletele pot fi achizitionate din reteaua eventim.ro, iabilet.ro, entertix.ro, mystage.ro si la Casa de bilete a Teatrului National, la urmatoarele categorii de preturi:
- CATEGORIA I – 349 lei
- CATEGORIA II – 300 lei
- CATEGORIA III – 249 lei
- CATEGORIA IV – 199 lei
- CATEGORIA V – 99 lei
RO56 RNCB 0082 0441 5695 0010, cu mențiunea
„PENTRU SCOLILE DIN NORDUL BUCOVINEI”.
DESPRE CORNELIU COPOSU
Seniorul se naste pe 20 mai 1914, la Bobota, in judetul Salaj. Fiul protopopului greco-catolic, Valentin Coposu si al Aureliei, nascuta Anceanu. Bunicul patern, Grigore Coposu, era preot, colaborator al lui Gheorghe Pop de Basesti. Bunicul matern, Gavril Vaida de Glod, era preot, var primar cu Alexandru Vaida Voievod.
Creste si este educat intr-o familie care desfasura o intensa acrivitate politica pentru recunoasterea drepturilor romanilor in Imperiul Austro-Ungar, prin intermediul Partidului National Roman.
Rolul cel mai important in evolutia sa ulterioara il joaca apropierea si influenta marelui artizan al Unirii din 1918, Iuliu Maniu, care devine mentorul si modelul sau de-a lungul intregii sale existente.
In perioada 1930 – 1934, urmeaza studii juridice si economice la Universitatea din Cluj.
Intre 1935 – 1937 este Presedinte al Organizatiei de Tineret PNT din Cluj, colaborator la ziarul „Romania Noua”, condus de Zaharia Boila, „Mesajul” (Zalau), „Unirea” (Blaj), etc.
Intre 1937 – 1940 este Secretar personal permanent al lui Iuliu Maniu, pe care il insoteste in toate misiunile si negocierile politice importante.
In 1940, primeste titlul de secretar politic al lui Iuliu Maniu, indeplinind aceasta functie pana la arestarea sa si a lui Maniu, la 14 iulie 1947. In aceasta calitate l-a insotit in toate negocierile si tratativele purtate cu negociatorii occidentali si cu liderii partidelor politice din coalitia antihitlerista. I s-a incredintat cifrul secret al corespondentei diplomatice prin care Opozitia negocia iesirea Romaniei din Axa si intoarcerea ei catre aliatii traditionali. Avea misiunea de a intretine relatii confidentiale cu reprezentantii guvernului englez la Liverpool, cu delegatii opozitiei romane care duceau tratative la Cairo, cu emisarii romani de la Stockholm si cu comandamentul militar aliat din Italia (Foggia).
Se muta la Bucuresti dupa cedarea Ardealului de Nord. Colaboreaza la saptamanalul „Ardealul”, publicatia refugiatilor transilvaneni. Scrie de asemenea in publicatiile „Zorile”, „Dacia”, „Santier”, „Curentul”, „Cuvandul Liber”, „Dreptatea” si altele. Semneaza ocazional cu pseudonimul dr. C. Salajeanul.
In 1941, o cunoaste pe viitoarea sa sotie, Arlette, fiica generalului Marcovici si a Jeannei Husser. Generalul facuse parte din cabinetul Maniu, la prima sa guvernare. S-au cunoscut la Constanta, unde Maniu mergea la odihna la hotelul francez tinut de bunica lui Arlette.
In 1945, Presedinte al filialei PNT Salaj. Este ales secretar general adjunct al PNT. Delegat al PNT la reinstalarea activitatii autoritatii romanesti in Transilvania de Nord.
In 1946 este promovat secretar al Delegatiei Permanente, forul conducator al partidului.
Pe 14 iulie 1947 – este arestat impreuna cu intreaga conducere PNT, dupa inscenarea de la Tamadau, desi nu facuse parte din grupul arestat acolo.
1947 – 1956, ramane timp de 9 ani in arest preventiv, fara sa fie judecat. S-a incercat implicarea lui in numeroase procese politice, dar nu a putut fi condamnat din lipsa de probe.
In 1956, i se intenteaza un proces de inalta tradare. Este condamnat conform practicilor comuniste la munca silnica pe viata pentru”inalta tradare a clasei muncitoare si crima contra reformelor sociale”.
In perioada 1954 – 1962 urmeaza opt ani de regim sever de izolare la Ramnicu Sarat.
In 1962, se imbolnaveste grav ca urmare a tratamentului de exterminare aplicat detinutilor politici.
Este pus in libertate dupa 17 ani de inchisoare in penitenciarele de la Vacaresti, Jilava, Pitesti, Malmaison, Craiova, Aiud, Ramnicu Sarat, Poarta Alba, Capul Midia, Canalul Dunare-Marea Neagra, Gherla, Sighetul Marmatiei, etc.
Dupa 1964, lucreaza ca muncitor necalificat pe santierele de constructii, fiind angajat la Intreprinderea de Constructii Montaj Bucuresti, atelierul de tamplarie mecanica. Este permanent urmarit si convocat periodic la Securitate.
22 – 23 decembrie 1989, Corneliu Coposu anunta printr-un mesaj-manifest reintrarea in viata publica a Partidului National Taranesc, devenit ulterior Crestin si Democrat – PNTCD.
Dupa 1989 a fost solicitat, cu ocazia fiecarui eveniment politic major in Romania, sa-si exprime opiniile in interviurile luate de posturile internationale de Radio: Europa Libera, BBC, Deutche Welle, Vocea Americii si posturilor de radio interne. A acordat numeroase interviuri aparute in presa romaneasca si straina.
In perioada 28 – 29 ianuarie 1990, devine practic liderul opozitiei impotriva Frontului Salvarii Nationale, care cauta sa monopolizeze puterea executiva si legislativa, confiscand Revolutia din decembrie 1989.
Intelegand ca Revolutia a fost furata de noua putere „emanata”, inzestrata cu vechi reflexe totalitare, Corneliu Coposu va prelua misiunea grea de a conduce Opozitia in Romania postcomunista. Incepand cu data de 29 ianuarie 1990, devine tinta unei virulente campanii de presa prin care se lanseaza zvonuri pentru compromiterea lui. Campania avea sa continue cu aceeasi intensitate pana dupa alegerile legislative din aprilie 1992.
In iulie 1991, face o vizita Regelui Mihai I la Versoix in Elvetia, fidel crezului sau monarhic. Legaturile lui cu suveranul si familia regala au continuat pana la sfarsitul existentei sale.
Pe 6 octombrie 1995, are loc Ceremonia acordarii Legiunii de Onoare cu grad de ofiter de catre Ambasadorul Frantei la Bucuresti, Bernard Boyer, la sediul Ambasadei Frantei la Bucuresti in numele Presedintelui Jacques Chirac.
Pe 11 noiembrie 1995, inceteaza din viata la Spitalul Universitar din Bucuresti, din cauza neoplasmului pulmonar operat in 1994.
Este inmormantat pe 14 noiembrie 1995 la Cimitirul Belu Catolic, fara funeralii nationale, dar sute de mii de romani vin sa-l conduca pe ultimul drum.
Mai multe detalii despre biografia lui Corneliu Coposu gasiti pe: https://corneliu-coposu.ro/despre-noi/corneliu-coposu/