"Maria

BEST-EVENT.RO  CONTINUA CAMPANIA DE MEDIATIZARE A ROMÂNILOR CELEBRI. VOTEAZÄ‚-Å¢I FAVORITUL!ACEASTÄ‚ CAMPANIE VA DURA TIMP DE 1 LUNÄ‚ ! CEI CARE VOTEAZÄ‚ POT AVEA PARTE DE O SURPRIZÄ‚ OFERITÄ‚ DE  BEST-EVENT.RO

 

 

 

 

 

    În galeria marilor artiÅŸti lirici ÅŸi dramatici de origine română, ca ÅŸi în istoria teatrului românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea, un loc proeminent, alături de George Niculescu Basu sau Petre Åžtefănescu Goangă, este deÅ£inut de Maria Filotti (născută în comuna Batogu, judeÅ£ul Brăila), măiastră slujitoare a Thaliei(1883-1956).
          Urmează la Brăila, “oraÅŸul drag al copilăriei”, cursurile primare ÅŸi liceale, trecând cu succes examenul de bacalaureat la  Liceul “I.C. Massim” (actualul Colegiu NaÅ£ional “Nicolae Bălcescu”). Tot de Brăila o leagă contactul cu teatrul: vizionarea primelor spectacole ÅŸi interpretarea  în travesti a unor roluri la ÅŸcoala secundară, unde era fac-totum: regie, decoruri ÅŸi costumaÅ£ie.
          Fire impresionabilă, pasionată de lectură, Maria Filotti îÅŸi  îndreaptă paÅŸii spre Facultatea de Litere ÅŸi Drept, dar vocaÅ£ia teatrală ÅŸi hazardul o duce la Conservator (1903-1906), unde are ca profesori pe Aristizza Romanescu ÅŸi C. Nottara, de la care a învăţat puterea magică a artistului de a crea fiinÅ£e, primind, în acelaÅŸi timp, o lecÅ£ie de erudiÅ£ie teatrală, dar ÅŸi de caracter.
            Debutând încă din anii studenÅ£iei (turnee cu A. Romanescu ÅŸi P. Sturdza), după un an petrecut la NaÅ£ionalul ieÅŸean, trece la Teatrul NaÅ£ional din BucureÅŸti, pe care-l va servi cu credinţă. Următorii 10 ani sunt ani de luptă pentru cucerirea măiestriei artistice, de muncă plină de dăruire în zămislirea ÅŸi trăirea creaÅ£iei autentice, desfăşurată cu convingerea că pe scenă dai teatrului viaţă din viaÅ£a ta. Sunt ani de căutare a unei modalităţi de exprimare cât mai umană, mai simplă, mai interiorizată. Stăpână pe uneltele sale, interpretează roluri variate, pe registre multiple de comedie ÅŸi dramă, devenind societară a Teatrului NaÅ£ional, clasa I, în anul 1916 ÅŸi societară de onoare în 1926.
            Acum marea ÅŸi neuitata actriţă a contribuit la reabilitarea condiÅ£iei de actor, la afirmarea teatrului ca artă a ficÅ£iunii. Au concurat la aceasta marea sa  bogăţie sufletească, studiul minuÅ£ios ÅŸi o muncă plină de pasiune. În aceÅŸti ani creează roluri citate ca exemple de interpretare realistă: Doamna lui Ierimia (N. Iorga), Zoe (rolul cel mai îndrăgit din repertoriul românesc – I.L.Caragiale), Ioana Boiu (Suflete tari – C. Petrescu), Arkadina (PescăruÅŸul – A. P. Cehov), Hedda Gabler ÅŸi Ellida Wangel – Femeia mării (H.Ibsen) etc., roluri prin care a demonstrat cu prisosinţă că a fi actor echivalează cu un titlu de nobleÅ£e spirituală. Actriţă temperamentală, de o mare trăire lăuntrică, Maria Filotti a redat lumea de sentimente a personajelor întruchipate, contopindu-ÅŸi sufletul cu sufletul eroului, înstrăinându-ÅŸi fiinÅ£a ÅŸi dăruind-o personajului, autorului ÅŸi spectatorului.
            Dedicându-ÅŸi viaÅ£a ridicării nivelului artistic al teatrului românesc ÅŸi, totodată, consolidării lui înăuntrul ÅŸi în afara hotarelor ţării, Maria Filotti este una dintre  personalităţile cele mai legate de eforturile pe care le-au depus în trecut actorii noÅŸtri pentru a aduce realizările teatrului pe orbita internaÅ£ională.
            Glorie a scenei, Maria Filotti va fi ÅŸi unul dintre membrii fondatori ai Sindicatului artiÅŸtilor dramatici ÅŸi lirici din România (1919), între anii 1931-1936 fiind aleasă preÅŸedintă a acestuia ÅŸi contribuind la crearea unui muzeu al teatrului românesc.
Îndurerată de neaÅŸteptata  pensionare (1936), nu dezarmează. Va inaugura Teatrul din  Sărindar, devenit ulterior Teatrul „Maria Filotti”, conceput ca un teatru de ansamblu, care să  cultive armonia jocului tuturor interpreÅ£ilor, întregul colectiv fiind răspunzător de alegerea pieselor, a distribuÅ£iei, ca ÅŸi de pregătirea  spectacolului. În mica sală din Sărindar se vor afirma pe atunci tinerii Radu Beligan, Mircea Åžeptilici, Irina RăchiÅ£eanu, Titu Vedea.
            Exigentă faţă de ea ÅŸi faţă de alÅ£ii, năzuind permanent spre depăşire, în cei 52 de ani de activitate,  a oficiat pe scenă în 172 de piese româneÅŸti ÅŸi străine, creând în premieră absolută 45 de roluri din dramaturgia română originală, contribuÅ£ie inegalabilă, distinsă  cu înaltul titlu de Artist al Poporului.

            Întrebată cândva ce ar alege, dacă ar fi să-ÅŸi reînceapă viaÅ£a, a răspuns : „Între teatru ÅŸi comorile lumii, aÅŸ alege teatrul…”. Numele ei va rămâne înscris în istoria artei dramatice româneÅŸti, onorând ÅŸi chemând la noi podoabe artistice ÅŸi instituÅ£ia brăileană de teatru care-i poartă numele.
Please follow and like us:
error

Lasă un răspuns