"Grecia             Grecia fără criză

Am plecat fără prea mari aÅŸteptări, fără documentare, ÅŸtiind un singur lucru: în Grecia problemele sunt mari. Am ajuns însă în vacanţă în Zakynthos ÅŸi am aflat că viaÅ£a de pe insulă este complet diferită de cea de pe continent. Mult diferită…în bine spre rai.

 Până în această vară nu mai fusesem niciodată în Grecia. Era una dintre acele destinaÅ£ii pe care încercam să le evit, aÅŸa cum este ÅŸi cazul Turciei sau al Bulgariei, care în ultimii ani au fost complet cucerite de românii căutători de comori all inclusive.

 Poate că trecea ÅŸi anul acesta ÅŸi ajungeam ÅŸi eu în sfârÅŸit în Portugalia, dar ne-am strâns mai mulÅ£i, preÅ£ul era acceptabil aÅŸa că am decis să mergem în Zakynthos. Într-o vacanţă de opt zile mă gândeam că voi avea o grămădă de timp de odihnă, că doar ce altceva era de făcut pe o insulă destul de mică? De când m-am întors acasă însă, dorm încontinuu pentru că acolo mai mult de ÅŸase ore pe noapte nu am pus capul pe pernă.

           Prima împresia nu a fost deloc încurajatoare. Insula pare destul de prăfuită, florile începuseră să-ÅŸi piardă din culori, căldura era destul de mare, iar hotelul nostru de trei stele transformate pe drum în trei scoici nu promitea nimic bun. ÎmpovăraÅ£i de acest pesimism ne-am grăbit să luăm două excursii organizate de agenÅ£ia de turism din romania, excursii pe care mai târziu aveam să le regretăm amarnic pentru că erau mult mai scumpe faţă de ceea ce ofereau agenÅ£iile locale. Noroc că la una am putut renunÅ£a, primind banii înapoi.

     Acesta ar fi primul sfat către orice om care pleacă în Zakynthos cu o agenÅ£ie de turism: nu luaÅ£i nicio excursie prin intermediul acelei agenÅ£ii, nu închiriaÅ£i maÅŸini prin intermediul agenÅ£iei, pur ÅŸi simplu spuneÅ£i nu la orice are de oferit agenÅ£ia. Totul este mai ieftin pe cont propriu ÅŸi ajungi la concluzia că încearcă să facă mai mult profit pe urma ta românii decât grecii de acolo.

     Însă după o zi de plajă ÅŸi câteva beri Mythos reci ne-am mai deÅŸteptat, am închiriat a doua zi o maÅŸină ÅŸi am început să descoperim insula care nu ne crease cine ÅŸtie ce impresii. 

     Prima destinaÅ£ie a fost locul de unde se vede golful Navagio( top 10 insule celebre din lume) de sus. Navagio este poate cel mai cunoscut loc din Zakynthos, acea plajă mică pe care se află epava unui vapor iar apa este atât de albastră încât nimeni nu poate crede că photoshopul nu ÅŸi-a făcut de lucru cu pozele din acest loc. Ei bine, nu există niciun pic de photoshop. Totul este real. Nimic nu este trucat. Este unul dintre acele locuri în care rămâi fără cuvinte ÅŸi în care încerci să-Å£i storci mintea după niÅŸte explicaÅ£ii foarte pragmatice pentru ceva care pare ca un vis. Jos erau ancorate fel ÅŸi fel de barcuÅ£e iar oamenii se vedeau ca niÅŸte furnici pe plaja din pietre albe. Cred că am stat acolo într-un balcon construit deasupra stâncilor preÅ£ de zece minute fără să mă miÅŸc. Doar mă uitam în gol ÅŸi nu-mi venea să cred. Impresia această de supriză este creată de tot drumul până la Navagio. Pe insulă sunt niÅŸte străzi incredibil de înguste, grecii nu s-au obosit să pună bare de protecÅ£ie pe marginea prăpăstiilor iar în anumite zone nu vezi nimic în faţă câteva secunde după care Å£i se aÅŸterne valea extrem de abruptă. Gol în stomac după gol în stomac. OpreÅŸti maÅŸina, faci câÅ£iva paÅŸi, ajungi în locul de unde se vede Navagio de sus. Alt gol în stomac. Te uiÅ£i în jos ÅŸi Å£i se pare că ai sub tălpi cel mai senin cer pe care l-ai văzut vreodată, un cer lichid. Zakyhnthos deja nu mai era o dezamăgire.

      Am mers mai departe până aproape de Porto Vromi. Am dat de un golfuleÅ£ în care pluteau câteva bărci ÅŸi în care am făcut o baie rapidă. Asta este frumuseÅ£ea unei insule. Oriunde poate fi plaja ta, colÅ£ul tău de paradis. Oriunde poÅ£i să ai intimitate. Momentul culminant al zilei nu a fost însă nici Navagio, nici satele înguste, ci Limnionas. Drumul e la fel de neprietenos. Parcă trebuie să treci de un anumit obstacol ca se ajungi în locurile cu adevărat frumoase. Când am oprit motorul, ne căutam din nou răsuflarea prin parcare. Limnionas este un alt golf al Zakyhthosului, albastru ca cerul, în care se văd peÅŸtii cum înoată, încadrat de stânci albe pe care cresc brazi verzi ÅŸi care este păzit de o tavernă cu o mâncare ca petru zei.

     PeÅŸtele Å£i-l poÅ£i alege singur. Înainte vin feliile de pâine calde ÅŸi cu untul bun( care sa stiti,daca le alegeti ,veti plati- in unele parti,unde acesta este motivul prin care ospatarii fac spaga). Apoi antreurile. Tzatziki stropit cu ulei de măsline. Apoi creveÅ£i în sos de feta cu roÅŸii, apoi roÅŸii umplute cu orez gustos ÅŸi ciuperci, apoi pepene roÅŸu ÅŸi rece din partea casei. Cu greu ne-am mai putut ridica de la masă dar apa albastră ne chema. Cred că ne-am scaldat câteva ore bune ÅŸi am stat la soare ca niÅŸte ÅŸopârle după care am plecat în ultima destinaÅ£ie a zilei: apusul de pe plaja Keri. Se zice că este unul dintre cele mai frumoase, după cel din Santorini. Este adevărat pentru că atunci când am ajuns noi erau zeci de oameni care aÅŸteptau acelaÅŸi lucru: să cadă soarele în mare.

       Într-o altă zi am plecat în căutarea broaÅŸtelor Å£estoase pe plajele din Laganas. Zakynthos este locul celebrelor Caretta Caretta iar plajele unde ele îÅŸi depun oăle sunt protejate prin lege dar mai ales sunt protejate de oameni. PrezenÅ£a cuiburilor este semnalată prin niÅŸte construcÅ£ii de lemn, nu ai voie să-Å£i înfigi umbrelele de soare pe acestă plajă, nu ai voie să construieÅŸti castele de nisip iar după ora 9 nu ai voie nici măcar pe plajă. Pentru că plaja nu este a ta, este a lor, a Å£estoaselor, ÅŸi este mai bine aÅŸa. Nu am văzut însă nicio Å£estoasă dar ne-am intersectat cu ele când am luat o barcă numită the Yellow Submarine prin care teoretic puteai să vezi pe sub apă. Al doilea sfat de-al meu este să nu luaÅ£i niciun submarin, ci o barcă normală, pentru că oricum nu vedeÅ£i nimic sub apă. Singura dată când puteai vedea o Å£estoasă era când ieÅŸea afară să ia aer.

     Un alt lucru care merită făcut este să închiriezi o bărcuţă cu un ÅŸofer pus la dispoziÅ£ia ta mereu care să te ducă prin Grotele Albastre ÅŸi care să te lase să înoÅ£i în apele azurii din golful Navagio. Când am luat noi bărcuÅ£a a fost ultima zi în care s-a putut vizita Navagio, după aceea venind o furtună care a Å£inut cam două zile. Am avut noroc, dar nu am stat foarte mult la epavă de teama valurilor. L-am rugat însă pe Andreas, comandatul nostru, să ne ducă pe o plajă oarecare pe care o ochisem din bărcuţă. Zis ÅŸi făcut. Am aruncat ancora ÅŸi acolo am stat jumătate de oră într-un loc care era aproape al nostru, dacă nu erau ÅŸi trei englezi căutători de liniÅŸte cărora le-am cam stricat planurile.

       Nu am fi dat de Andreas dacă nu am fi făcut cunoÅŸtinţă cu un român, patronul unui restaurant din staÅ£iunea în care eram noi cazaÅ£i, Alykanas, care trăia de 15 ani acolo cu familia sa. Tot el ne-a dat alte multe ponturi bune de locuri ascunse de orice ghid turistic. Acesta este un alt sfat. Cele mai bune locuri de văzut, cele mai frumoase taverne nu le descoperi singur decât cu mare noroc. Un om de-al casei, ca să spun aÅŸa, are toÅ£i aÅŸii în mânecă ÅŸi Å£i-i dă gratis. Tot ce trebuie să faci este să întrebi.

       Am ajuns ÅŸi în Zante, capitala insulei, în portul Sfântul Nicolae, în fel ÅŸi fel de sate cu uÅŸi albastre ÅŸi cu flori roÅŸii, dar dacă ar fi să aleg două lucruri pentru care m-aÅŸ întoarce ar fi o baie la Limnionas ÅŸi masă bună la taverna El Greco. Patronul de aici era un grec solid, burtos, cu barbă mare ÅŸi cu o voce groasă, dar cu un zâmbet incredibil. Acel zâmbet de om bun. A dat noroc cu noi toÅ£i înainte de a ne aÅŸeza în taverna lui cu scaune albastre de lemn. Au urmat antreurile din partea casei, pestele prăjit, musacaua, scoicile, salata grecească, cireÅŸele reci ÅŸi caisele bune la desert. AÅŸ mai avea un sfat dacă ajungeÅ£i pe această insulă. UitaÅ£i de orice noÅ£iune legată de siluetă. Se poate slăbi foarte bine ÅŸi în România, dar gândul la musacaua nemâncată, la salata grecească refuzată, la scoicile lăsate în farfurie, peÅŸtele dat la o parte, vinetele ignorate sau tzatzikiul irosit poate să te bântuie mereu.

      Îmi dau seama pe final că nu am zis nimic de criză. Sunt câteva indicii. Sunt clădiri multe neterminate, dar Andreas, comandantul nostru ne-a spus că turiÅŸti sunt la fel de mulÅ£i, ÅŸi mai ales britanici care fug de ploile lor interminabile. În rest, nimic nu vorbea despre ce se întâmpla în acele zile la Atena. Oamenii erau liniÅŸtiÅ£i, amabili, nu se muncea între 12 ÅŸi 5 iar din câte taverne am încercat, cred că numai în două, trei am primit la final ÅŸi un bon de casă. În rest, nota era scrisă de mână, iar taxele inexistente. Sunt ÅŸi acestea niÅŸte indicii pentru ce anume a determinat criza. Tot un român ne spunea că el muncea acolo ÅŸase luni pe an, cât durează sezonul. Pentru restul timpului el primea ajutor de ÅŸomaj pentru că munca sa era considerată sezonieră. El însă muncea ÅŸi în restul lunilor, în fel ÅŸi fel de locuri, dar ajutorul de ÅŸomaj era binevenit. Românul care trăia acolo de 15 ani ÅŸi care a fost cel mai bun ghid pentru noi ne-a spus odată: Ce e pe continent, nu este ÅŸi pe insulă. Sunt două lumi diferite. Avea dreptate, pentru că după opt zile fără televizor, când am ajuns acasă ÅŸi am văzut ce este la Atena puteam să jur că nu fusesem în Grecia.

 

 

multumim: ziarului financiar(sursa noastrsa)


Please follow and like us:
error

Lasă un răspuns