Un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că există o legătură directă între poluarea din Bucureşti şi numărul tot mai mare de boli grave care ne afectează: infarct acut, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare sau accident vascular cerebral. Uniunea Europeană ameninţă cu sancţiuni de sute de mii de euro

Creşterea numărului de cazuri de cancer, de infarct miocardic şi de alte boli cardiovasculare este influenţată direct de expunerea la poluarea extremă cu PM10 (pulberi în suspensie, praf), prezentă în Capitală şi în alte oraşe din ţară. Cel puţin, asta reiese din Raportul privind starea de sănătate a populaţiei, realizat de către Institutul Naţional de Sănătate Publică. Prin urmare, Bucureştiul şi alte 9 oraşe din ţară trebuie să investească în reducerea poluării, la presiunile Uniunii Europene, care ameninţă cu amenzi usturătoare, de circa jumătate de milion de euro.

CE SPUNE CEL MAI RECENT STUDIU

Concret, poluarea este o „bombă cu ceas” pentru orăşeni, reiese din studiul ce a fost realizat pentru perioada 2010-2017, şi arată că în Bucureşti este o asociere „certă, cu semnificaţie statistică”, între nivelul poluării cu suspensii de praf PM10 şi PM2,5 şi numărul tot mai mare de boli grave care este în creştere: infarct acut, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral (AVC), bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).

Totodată, studiul arată că este o relaţie directă între mortalitatea prin AVC şi expunerea la PM10 din aer. Situaţia este cunoscută şi confirmată şi de către guvernanţi, care dau asigurări că vor începe să lucreze la rapoarte despre situaţia de fapt şi la planuri de reducere a poluării.

„În ceea ce priveşte Bucureştiul, situaţia este mult mai tristă, pentru că doar aşteptăm verdictul care trebuie să vină de la Curtea Europeană de Justiţie.  (…) Raportul spune foarte clar că avem asociere certă în ceea ce înseamnă zonele cu poluare cu PM10 şi incidenţa cazurilor de infarct miorcardic şi a tuturor celorlalte boli cardiovasculare”, a explicat ministrul. Acesta a mai precizat că România riscă o amendă între 100.000 şi 400.000 de euro din cauza poluării extreme.

CUM NE ÎMBOLNĂVEŞTE POLUAREA 

Rezultatele studiului arată că relaţia cert dovedită statistic între poluarea cu PM10 şi apariţia infarctului miocardic acut şi mortalitatea prin accidentul vascular cerebral sunt în deplină concordanţă cu cele prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

„Trebuie luate în considerare nu numai dimensiunile particulelor PM 10 şi PM 2,5, ci şi structura chimică a acestora. Astfel, prezenţa carbonului elementar, a carbonului organic, a amoniului, a clorului, a nichelului duce la creşterea ratei mortalităţii respiratorii şi cardio-vasculare.

Prezenţa nitratului a demonstrat o puternică asociere cu mortalitatea generală şi cu mortalitatea specifică cardio-vasculară”, se precizează în studiu.

Raportul detaliază şi bolile care apar din cauza expunerii la poluarea cu PM10 şi PM2,5. La nivel pulmonar, pot apărea: inflamaţie, stres oxidativ, agravarea BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), probleme respiratorii, diminuarea performanţelor pulmonare. Apoi, la nivel cardiac: alterarea funcţiei cardiace, stres oxidativ, tulburări de ritm, creşterea riscului de a dezvolta ischemie cardiacă, inflamaţie sistemică, creşterea proteinei C reactive (CRP), modificări vasculare şi ale sângelui: ateroscleroză, hipertensiune, coagulabilitate crescută, tromboze periferice,  risc crescut de ischemie cerebro-vasculară.

„Principalii factori poluanţi sunt particulele de materie poluantă (PM) care sunt carcinogene şi pot duce la accentuarea bolilor respiratorii şi la cancer pulmonar, cel mai grav tip de cancer. Este foarte clar că poluarea are un nivel constant şi efecte grave asupra sănătăţii”, arată prof.dr. Roxana Ulmeanu, medic primar pneumolog la Institutul „Marius Nasta“ din Capitală. La nivel mondial, anual, poluarea cauzează moartea prematură a circa 400.000 de persoane, conform OMS.

CE PROMIT AUTORITĂŢILE

Ministrul Mediului a declarat că 10 oraşe din ţară trebuie să facă planuri de prevenţie în ceea ce priveşte reducerea nivelului de poluare. Acesta a avut o şedintă cu reprezentanţii celor trei municipii care se confruntă cu poluare extremă, Bucureşti, Braşov şi Iaşi.

„Toate cele trei administraţii publice locale admit că au depăşiri peste cât ar trebui să aibă indicatorii PM10. Important este ca în perioada imediat următoare Bucureştiul, Braşovul şi Iaşiul să-şi intensifice implementarea măsurilor de infrastructură şi a celor ce ţin de mediu”, a afirmat ministrul, precizând totodată că Ministerul Mediului va extinde Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului din Bucureşti cu alte trei staţii, în timp ce la Iaşi şi Braşov vor fi achiziţionate, curând, două laboratoare mobile de măsurare a calităţii aerului.

„Voi avea discuţii şi voi începe procedurile cu celelalte zece municipalităţi din România – Cluj, Galaţi, Timişoara, Bacău, Brăila, Craiova, Măgurele – care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului”, a mai precizat Alexe.

CE ARATĂ MĂSURĂTORILE OFICIALE

Conform  ultimului raport privind calitatea aerului în România publicat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, cel pentru anul 2018, în cele trei oraşe vizate de întâlnirea de luni de la Ministerul Mediului s-au înregistrat depăşiri ale normelor legale la mai mulţi poluanţi.

Concret, la capitolul dioxid de azot, în anul 2018 au fost înregistrate depăşiri ale valorii-limită anuale pentru sănătatea umană (40 micrograme/m3) la 10 staţii.

Între acestea, B-3 Bucureşti (Mihai Bravu), B-6 Bucureşti (Cercul Militar), BV-1 Braşov, BV-3 Braşov, BV-5 Braşov, IS-1 Iaşi. Situaţia cea mai gravă s-a întâlnit în Bucureşti unde s-au înregistrat valori chiar şi de peste 60 micrograme/m3.

Apoi, la capitolul praf, denumit oficial „particule în suspensie PM10”,  în anul 2018 s-au înregistrat depăşiri ale valorii-limită anuale (40 micrograme/m3) la staţiile IS-1 Iaşi şi IS-6 Ungheni. În plus, la şase staţii s-au înregistrat depăşiri ale valorii-limită zilnice, mai mult de 35 ori într-un an calendaristic. Este vorba de 70 depăşiri la B-3 Bucureşti (Mihai Bravu), 42 depăşiri la B-6 Bucureşti (Cercul Militar), 105 depăşiri la IS-1 Iaşi, 60 depăşiri la IS-2 Iaşi şi 83 depăşiri la IS-6 Ungheni.

România va beneficia de 757,1 milioane de euro din fondul Pactului Ecologic European 

Comisia Europeană a prezentat distribuirea ajutorului de la Fondul pentru o tranziţie justă şi Mecanismul de finanţare pentru Pactul Ecologic European, destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Mecanismul oferă asistenţă ţărilor pentru a elimina treptat industriile cu cele mai mari emisii de carbon. Scopul Comisiei Europene este de a face fondul operaţional până în anul 2021. Polonia va beneficia de cei mai mulţi bani –  27%, respectiv circa două miliarde de euro, urmează Germania, cu 876,6 milioane de euro (11,7%) şi România cu 757,1 milioane (10,1%), din totalul fondurilor de 7,5 miliarde de euro. Bulgaria va primi 458 de milioane de euro.

Nicio ţară membră a UE nu a fost exclusă de pe lista Bruxelles-ului, fiind prevăzut un ajutor minim de 6 euro pe cap de locuitor.

Fondurile vor fi alocate după ce fiecare ţară va prezenta planurile regionale detaliate de tranziţie spre sisteme ecologice. Însă pentru fiecare euro alocat din acest fond, statele membre vor trebui să aloce la rândul lor între 1,5 euro şi 3 euro din fondurile de coeziune ce le revin şi, de asemenea, să cofinanţeze o parte dintre proiectele pentru care sunt alocaţi aceşti bani.

 STATISTICI 2019

1. Iasi
2. Cluj-Napoca
3. Brasov
4. Bucuresti
5. Ploiesti
6. Magurele
7. Timisoara
8. Arad
9. Scheia
10. Branistea
11. Sibiu
12. Sancraieni
13. Targu-Mures
14. Botosani
15. Orade
16. Bacau
17. Satu Mare
18. Ramnicu Valcea
19. Valeni
20. Galati
21. Braila
22. Constanta

 

sursa: adevarul

About Post Author

Lasă un răspuns