Acordul de la Viena, prin care băncile străine s-au angajat să nu-ÅŸi scoată banii din România, va fi folosit probabil ca model pentru salvarea Greciei.

"PopulațiaSursa: REUTERS

Marile puteri europene, Germania ÅŸi FranÅ£a, au căzut zilele trecute de acord asupra unui plan de salvare a Greciei, care ar putea apela la o soluÅ£ie folosită ÅŸi de România în criză: o înÅ£elegere de tipul acordului de la Viena, încheiat în 2009. România a fost parte a acestui acord, în care nouă bănci străine au acceptat să menÅ£ină angajamentele faţă de piaÅ£a locală, adică să nu retragă liniile de credit.

Replicat în Grecia, ar trebui încheiată o înÅ£elegere prin care creditorii ţării să se angajeze să-ÅŸi menÅ£ină liniile de împrumut către această piaţă.

DeÅŸi se opunea iniÅ£ial acestei soluÅ£ii, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a început să susÅ£ină ideea zilele trecute, aÅŸa încât cresc ÅŸansele să se ajungă cât mai repede la un plan de salvare a statului elen.

În cadrul unei conferinÅ£e la care a participat împreună cu Nicolas Sarkozy, preÅŸedintele FranÅ£ei, Merkel a spus că ajutorul care va fi acordat Greciei ar putea folosi ca bază exemplul iniÅ£iativei de la Viena, prin care investitorii privaÅ£i să se angajeze să-ÅŸi rostogolească datoriile către statul elen, scrie Wall Street Jorunal.

Momentul Lehman Brothers al Europei

Concret, înÅ£elegerea ar prespune ca investitorii să cumpere din nou titlurile de stat greceÅŸti, odată ajunse la maturitate. "Scopul este participarea sectorului privat în mod voluntar, iar iniÅ£iativa de la Viena, aÅŸa cum a fost numită, este un fundament bun, de la care se poate porni", a spus Merkel.

Cancelarul nu a dat detalii suplimentare, spunând doar că problema trebuie rezolvată "cât mai repede posibil". PieÅ£ele financiare au primit extrem de bine noutăţile. Euro s-a apreciat puternic vineri în raport cu dolarul, iar bondurile greceÅŸti pe doi ani au cunscut pentru prima oară în ultimele nouă zile un moment de respiro. Rămâne de văzut însă dacă investitorii privaÅ£i vor putea fi convinÅŸi să împartă povara Greciei laolaltă cu contribuabilii. Însă aceÅŸtia ÅŸtiu că, fără un plan de salvare, Grecia ar intra în faliment iar recuperarea datoriilor către statul elen ar deveni aproape imposibilă. Tocmai de aceea, specialiÅŸtii financiari denumesc situaÅ£ia actuală momentul Lehman Brothers al Europei.

Germania nu susÅ£inea până acum soluÅ£ia rostogolirii fondurilor. Merkel pleda pentru o implicare mult mai puternică a investitorilor în salvarea statului elen. Oficialul german susÅ£inea ideea ca maturităţile titlurilor de stat elene să fie prelungite, soluÅ£ie care ar fi amânat plata unei părÅ£i din datoria pe termen scurt, mai scrie Wall Street Journal. Însă Banca Centrală Europeană, sprijinită de FranÅ£a, s-a opus vehement, pe motiv că o asemenea abordare ar fi împins Grecia spre faliment, ceea ce ar afecta întreaga zonă euro.

FMI se pregăteşte să elibereze noua tranşă

Oficialii FMI au anunÅ£at că vor elibera cât mai repede viitoarea tranşă de împrumut pentru Grecia, deÅŸi tulburările politice din statul elen au amânat planul amplu de restructurare la care se angajase Å£ara.

AmeninÅ£at cu remanierea, din cauza planului dur de austeritate pe care îl pregăteÅŸte, premierul Greciei, George Papandreou, l-a înlocuit, vineri, pe ministrul de finanÅ£e cu Evangelos Venizelos, fost ministru al apărării ÅŸi care, scrie Financial Times, nu are studii economice, dar ar putea aduce consens în guvern. MiÅŸcarea este o încercare a premierului de a câÅŸtiga votul parlamentului pentru un plan de austeritate care va dura circa patru ani.

Ca ministru de finanÅ£e, Venizelos va trebui să implementeze reforme structurale în sectorul public, care includ închiderea sau fuziunea a peste 300 de companii ÅŸi instituÅ£ii de stat. Programul a fost convenit cu FMI ÅŸi Uniunea Europeană ÅŸi este una din condiÅ£iile pentru acordarea viitorului ajutor financiar, scrie Financial Times.

Grecia a contractat, anul trecut, un împrumut în valoare de 110 miliarde de euro, iar plăţile scadente în 2012 ÅŸi 2014 cumulează 62 miliarde de euro. Pentru a-ÅŸi achita datoriile, statul elen ar trebui să revină, anul viitor, pe pieÅ£ele externe pentru împrumuturi, ceea ce pare imposibil, în condiÅ£iile în care încrederea investitorilor în Grecia s-a prăbuÅŸit.

160 procente din PIB

este nivelul estimat al datoriei externe a Greciei

ACORD CU BÄ‚NCILE

Cum a funcţionat metoda la noi

Odată cu venirea crizei financiare în statele europene ÅŸi în România, încrederea finanÅ£atorilor a scăzut brusc. Dobânzile creÅŸteau pe zi ce trecea, iar guvernul avea nevoie de lichidităţi, fie ele ÅŸi scumpe, pentru a-ÅŸi finanÅ£a cheltuielile, în condiÅ£iile scăderii veniturilor la buget. Acordul încheiat de România cu FMI ÅŸi Comisia Europeană ne-a adus ÅŸi încrederea băncilor străine.

După semnarea acordului de finanÅ£are cu România, în primăvara anului 2009, instituÅ£iile financiare internaÅ£ionale au obÅ£inut angajamentul primelor nouă bănci străine după mărime prezente în România că îÅŸi vor menÅ£ine expunerea la nivelul înregistrat în martie 2009. Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august 2009, scrisori bilaterale prin care s-au angajat să-ÅŸi menÅ£ină nivelul expunerii pe piaÅ£a românească.

În primăvara lui 2010, instituÅ£iile de creditare au aprobat, la Atena, continuarea iniÅ£iativei de la Viena. Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank ÅŸi UniCredit. În total, aceste bănci deÅ£in 70% din piaÅ£a din România. DeÅŸi au existat suspiciuni că instituÅ£iile de creditare scot bani din România, acestea nu au fost dovedite, iar acordul ÅŸi-a atins Å£inta, deoarece nu au fost momente de lipsă de lichiditate.

About Post Author

Lasă un răspuns