Muzica reggae, popularizată în întreaga lume de artistul Bob Marley, a fost înscrisă, joi, pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii de un comitet specializat al UNESCO, reunit la Port-Louis, capitala insulei Mauritius.

UNESCO a subliniat “contribuţia” acestui gen muzical jamaican în conştiinţa internaţională “cu privire la probleme de nedreptate, rezistenţă, dragoste şi umanitate, şi datorită dimensiunii în acelaşi timp “cerebrală, socio-politică, senzuală şi spirituală”.

Genul muzical reggae se alătură pe lista a 400 de tradiţii culturale (cântece, dansuri, specialităţi gastronomice sau sărbători), precum tehnica de răsucire napoletană a aluatului de pizza sau zaouli şi dansul comunităţilor gouro din Coasta de Fildeş.

Comitetul ad-hoc al UNESCO, care se întruneşte până sâmbătă pentru a examina 40 de cereri de înscriere, a mai înscris miercuri în listă şi tehnica fabricării parfumurilor din localitatea franceză Grasse.

Muzica reggae, a cărei candidatură a fost depusă de Jamaica, a apărut la sfârşitul anilor 1960. Stil muzical provenit din ska şi rocksteady, este de asemenea influenţat de jazz-ul şi blues-ul din America.

Stilul a devenit repede popular în Statele Unite şi Regatul Unit, importat de numeroşi imigranţi jamaicani după Al Doilea Război Mondial. A fost revendicat drept muzica celor asupriţi, abordând probleme sociale şi politice, închisoarea şi ilegalităţile.

Reggae este inseparabilă de mişcarea spirituală Rastafari, care îl venerează pe împăratul etiopian Haïle Selassie şi promovează folosirea de ganja sau marijuana.

În 1968, cântecul “Do the Reggay” al grupului Toots and the Maytals a fost primul care a folosit numele de reggae.

Stilul reggae a cunoscut un mare succes mondial graţie pieselor cântate de Bob Marley şi de trupa sa The Wailers – “No Woman, No Cry” şi “Stir It Up”.

“Reggae este exclusiv jamaican”, a comentat Olivia Grange, munistrul Culturii din această insulă caraibiană, înainte de vot. “Este o muzică pe care noi am creat-o şi care a pătruns peste tot în lume”.