Andrei Șaguna
"Saguna
Nume de botez Anastasie
Mitropolie Mitropolia Ardealului
Înscăunare 1864
Retragere 28 iunie 1873
Succesor Miron Romanul
Data naÈ™terii 20 ianuarie 1809
MiscolÈ›, Ungaria
Data decesului 28 iunie 1873
Sibiu
 

BEST-EVENT.RO  CONTINUA CAMPANIA DE MEDIATIZARE A MARILOR ROMÂNILOR. VOTEAZÄ‚-Å¢I FAVORITUL! ACEASTÄ‚ CAMPANIE VA DURA TIMP DE 1 LUNÄ‚. ÎNSÄ‚, LA CEREREA PUBLICULUI, VOM PRELUNGI CAMPANIA !

 

 

Andrei Șaguna (n. 20 ianuarie 1808, MiscolÈ›, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocÈ™ilor È™i ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din BraÈ™ov (1851), membru de onoare al Academiei Române.

Biografie

Andrei Șaguna s-a născut în ianuarie 1808, la MiÈ™kolÈ› în nordul Ungariei, din părinÈ›i aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole în Balcani. Naum Șaguna, tatăl lui Andrei Șaguna, a trecut în 1814 la catolicism, religie în care È™i-a botezat copiii. În 1816 Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a început È™coala la MiÈ™kolÈ›. În 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piariÈ™ti din Pesta.

La 29 decembrie 1826 a trecut la ortodoxie. Între 1826-1829, urmează filozofia È™i dreptul la Buda. În 1829 pleacă la VârÈ™eÈ› unde urmează teologia. La 1 noiembrie 1833 se călugăreÈ™te È™i ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. Un aspect criticat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, luptătoare maghiară pentru drepturile românilor transilvăneni, autorităților imperiale absolutiste în ianuarie 1847. La 18/30 aprilie 1848 a fost hirotonit episcop la CarloviÈ›. Atunci el a spus: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc È™i cu voia către tot ce e adevărat, plăcut È™i drept să-i îndrumez”.

La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegaÈ›ii, duce petiÈ›ia de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nouă petiÈ›ie împăratului. Ideea unității românilor este conÈ›inută în „Memoriul” naÈ›iunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din părÈ›ile vecine ale Ungariei È™i din Bucovina, prezentat tot împăratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat È™i Avram Iancu.

""

Angajamentul lui Șaguna luat la CarloviÈ› începe să prindă viață. La 27 august 1850 se deschide la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată pe banii lui Șaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărÈ›i È™i istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 se întemeiază Telegraful Român, singurul ziar din România cu apariÈ›ie neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855, Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie È™i pedagogie È™i care poartă numele de Seminarul Andreian. Începând cu anul 1854, a organizat peste 800 de È™coli primare confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din BraÈ™ov È™i Brad. Gimnaziul de la BraÈ™ov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi È™coli superioare româneÈ™ti, astăzi purtând numele mitropolitului Saguna: Colegiul NaÈ›ional „Andrei Șaguna”. Școlii din Brad îi dăruieÈ™te Andrei Șaguna în 1870 suma de 2000 fl. Din îndemnul său vor fi tipărite 25 de titluri de manuale È™colare, Andrei Șaguna sprijină ideea lui Ioan PuÈ™cariu de a înfiinÈ›a Astra. Șaguna este ales primul preÈ™edinte al Astrei.

„Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorÈ›ire conÈ™tiinÈ›e È™i destine, a redat speranÈ›e È™i vigoare, a pus plugul în brazdă È™i a dezÈ›elenit ceea ce ameninÈ›a să devină pârloagă.”

  AÈ™a a procedat È™i în Èšara MoÈ›ilor unde neÈ™tiinÈ›a de carte, în rândul românilor ortodocÈ™i, era foarte mare, È™i se datora sărăciei, restricÈ›iilor È™i mai ales lipsei de organizare. SituaÈ›ia È™colilor româneÈ™ti ortodoxe era jalnică. Lipseau localurile de È™coli, învățătorii, manualele È™colare, È™i mai ales o instituÈ›ie care să dea învățătorilor cunoÈ™tinÈ›ele necesare. Comunicările (rapoartele) primite de la protopopiate oglindesc pe deplin cele afirmate.

 Scrieri

  • Anrede des… an die Geistlichkeit und National-Versammlung am 28. Dezember 1848 zu Hermannstadt. Olmütz.
  • Promemorie despre dreptul istoric. din 1849 al autonomiei bisericesci nationale a romanilor de relegea resariteana in c. r. provincii ale Monarchiei austriace. Olmütz, 1849.
  • Elementele dreptuluj kanonik al Biserièij dreptoredinèose reseritene spre entrebuincarea Preocimei, a clerului tiner si a crestinilor intocmite prin… Olmütz, 1854.
  • Cunostintie folositoare despre trebile casatoiilor, spre folosul Preotimei si al Scaunelor protopopesci. Olmütz, 1854.
  • Teologia dogmatica, scoasa din manuscrisul. preacuviosului parinte archimandrit Ioan. Raics, si prescurt intocmita spre intrebuintiare in scoalele clericale de legea greco-resariteana. Olmütz, 1854.
  • Manual de teologie morala crestineasca pentru intrebuintiarea preotimei si aclericilor greco-resariteni revezut si retiparit sub priveghierea si cu binecuventarea esc. sale doma. Olmütz, 1855.
  • Contra lui Hiliad biblicist din 1858. Olmütz, 1858.
  • Memorial prin care se lamureste cererea romanilor de religiunea resariteanea in Austria pentru restaurarea mitropolieilor din punct de devere a ss. canoane. Asterunt c. r. ministeriu pentru cult si instructiune 1851. Olmütz, 1860.
  • Istoria bisericei ortedocse resaritene universale, dela intemeierea ei pana in zilele noastre, compusa si aeum autaia oara data la lumina numai ea manuscript. Olmütz, 1860. Két kötet.
  • Compendiu de dreptulu canonicu alu unei santei sobornicesci si apostolesci biserici. Olmütz, 1868.

sursa: wikipedia


Lasă un răspuns