Nemulţumirile angajaţilor au crescut ca efect al crizei economice, peste jumătate dintre salariaţi sunt nemulţumit de salariu şi consideră că acesta nu reflectă munca depusă, iar relaţiile la locul de muncă au devenit mai formale, predominând sentimentul de concurenţă, potrivit unui studiu BNS.

Angajaţii nemulţumiţi de salarii sunt în principal bărbaţi (cu 50% mai mulţi decât femeile), lucrează în mediul privat (cu 52% mai mulţi decât în sectorul public) şi au mai avut cel puţin un loc de muncă anterior (cu 28% mai mulţi angajaţi cu experienţă decât cei aflaţi la primul loc de muncă) , potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS) şi prezentat luni.

Printre factorii semnificativi, din punct de vedere statistic, în explicarea nemulţumirilor salariale se numără neimplicarea în procesului de luare a deciziilor, nerecompensarea fidelităţii la locul de muncă, factorii de risc fizic, în special presiunea unor termene scurte, şi lucrul în schimburi.

Astfel, potrivit studiului, 55% dintre angajaţi sunt nemulţumiţi de salariu şi consideră că acesta nu reflectă munca depusă, faţă de 48% în 2010.

De asemenea studiul arată că s-au redus activitatea de formare profesională, frecvenţa de team building-uri şi training-uri. De exemplu, în sondajul din 2011 faţă de 2010 procentul celor care declară că activitatea de team building este practicată în compania care lucrează a scăzut de la 43,8 la 35,3.

De formarea la locul de muncă beneficiază în special bărbaţi (60,1%) din grupa de vârstă 35-44 de ani (38,2%), care au studii medii (75,5%) şi lucrează în industrie în mediul privat.

Potrivit studiului, întrucât aceştia sunt şi cei care prestează muncă atipică, este probabil ca această activitate de formare să fie de fapt obligatorie pentru tipul de activitate în care lucrează.

Pe de altă parte, relaţiile la locul de muncă au devenit mai formale atât între şefi şi angajaţi, cât şi între salariaţi, predominând sentimentul de concurenţă, nu de cooperare.

Ponderea relaţiilor amicale între şefi şi angajaţi s-a redus de la 23% în 2010 la 17% în 2011, iar între angajaţi a scăzut de la 71% în 2010 la 64% în 2011.

Potrivit studiului, angajaţii se autoevaluează mai slab decât în 2010, ceea ce denotă lipsă de încredere sau de motivaţie, putând fi însă şi consecinţa mediului economic advers. Astfel, 45% dintre angajaţi consideră că activitatea lor s-a îmbunătăţit în ultimul an, faţă de 54% în 2010. Totodată 44% dintre salariaţi consideră că activitatea lor s-a îmbunătăţit în ultimii cinci ani, faţă de 54% în 2010.

Pentru reducerea nemulţumirilor salariale şi având în vedere contextul economic care face dificilă creşterea salariilor, autorii studiu recomandă angajatorilor atât din sectorul public cât şi din cel privat să implice mai mult angajaţii în procesul de luare a deciziilor, să recompenseze fidelitatea la locul de muncă şi să reducă factorii de presiune psihică asupra angajaţilor.

Totodată, în percepţia angajaţilor, românii nu se întorc din străinătate, ci dimpotrivă tot mai mulţi vor să plece la muncă în alte state. Doar un român din o sută s-a întors să lucreze în ţară şi unul din cinci ar pleca la muncă în străinătate, se mai arată în studiu.

Raportul dintre emigraţia potenţială şi imigraţia efectivă este de 21 la 1, ceea ce arată că percepţia de pe piaţa muncii din România nu s-a îmbunătăţit, potrivit autorilor studiului.

Totodată, autorii studiului au făcut un portret robot al angajatului român care vrea să plece la muncă în străinătate. Astfel, acesta este bărbat, lucrează în prezent în sectorul privat, este profund nemulţumit de salariul actual, are între 25 şi 44 de ani, provine dintr-un mediu sărac, în special din regiunea sud-vest Oltenia sau din regiunea nord-vest.

BNS spune că pentru reducerea tentaţiei de a pleca la muncă în străinătate Guvernul ar trebui să-şi concentreze acţiunile de atragerea investiţiilor private, locale şi străine, în regiunele de sud-vest şi nord-vest, unde să îşi aloce părţi mai importante din proiectele publice de investiţii.

O structură economică în care bogăţia şi oportunităţile sunt doar în mari aglomerări precum Bucureşti sau Cluj, iar sărăcia şi lipsa de perspectivă sunt concentrate în alte regiuni foarte sărace nu poate contribui la promovarea unei creşteri economice sănătoase şi inclusive, consideră autorii studiului.

Pentru creşterea frecvenţei evaluărilor şi formării profesionale, BNS recomandă ca legea guvernanţei corporative aflată în lucru la Guvern să se refere şi la firmele private, nu doar la cele de stat, atât în materie de transprenţă decizională, şi să includă obligaţii cu privire la procedurile de formare, evaluare şi promovare.

Condiţiile de muncă joacă un rol esenţial în determinarea bunăstării şi satisfacţiei pentru mulţi cetăţeni români. De aceea, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă este crucială pentru a obţine o mai bună calitate a muncii, o productivitate mai bună şi o ocupare a forţei de muncă.

 

Sursa : Mediafax

Lasă un răspuns