Potrivit site-ului Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), pe data de 23 decembrie se va deschide expozitia foto-documentară temporară cu titlul ‘Iarna la noi’.
Expoziţia propune o incursiune în istorie, prin prisma evenimentelor petrecute în perioada ‘anotimpului rece’, prezentând imagini, documente şi texte ce vor ‘să creeze o imagine cât mai complexă a iernii româneşti’.
Pornind de la ideea că ‘iarna înseamnă nu numai zăpadă şi sărbători ci şi… istorie, pentru că, de-a lungul timpului, iarna a fost martor al unor evenimente importante, speciale, interesante din trecutul nostru’, expoziţia prezintă acţiuni cu caracter militar din istoria României.
‘Vom constata că pe timp de iarnă treceau dacii Dunărea îngheţată şi atacau provinciile romane din Balcani; la fel cum au făcut şi Vlad Ţepeş sau Mihai Viteazul, când porneau împotriva otomanilor. Tot iarna au avut loc două dintre marile confruntări militare ale lui Ştefan cel Mare (Baia, decembrie 1467 şi Vaslui, ianuarie 1475), iarna a fost consfinţită prin luptă Independenţa României (1877-1878) şi acelaşi anotimp a fost martor al dezastrului armatei române în Primul Război Mondial, la retragerea în Moldova şi la rezistenţa eroică din iarna lui 1917’, afirmă sursa citată.
Nu lipsesc ‘evenimente petrecute iarna care au influenţat în mod decisiv istoria României: unirea din 1859 şi cea din 1918 (momente care a marcat naşterea şi desăvârşirea statului român modern) sau abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare’.
Iarna a fost şi anotimpul revoluţiilor şi răscoalelor: în ianuarie 1821 dădea Tudor Vladimirescu ‘Proclamaţia de la Padeş’, în februarie 1907 începea răscoala ţăranilor, în timp ce, în decembrie 1989, revoluţia, pornită la Timişoara şi desăvârşită la Bucureşti, punea capăt regimului comunist în România.
Trecând la un domeniu mai puţin violent, expoziţia ‘aminteşte numeroase premiere jurnalistice (primul cotidian, prima gazetă transilvăneană tipărită în întregime cu caractere latine, prima revistă românească de pedagogie, prima revistă de satiră sau prima publicaţie de folclor), inaugurările marilor instituţii de spectacol (Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul Naţional din Bucureşti, Filarmonica Română, Opera Naţională) sau înfiinţarea unor instituţii de ştiinţă (Institutul Geologic, Institutul de Istorie din Cluj, Institutul Social Român)’, toate realizate iarna.
Tot iarna are loc şi inaugurarea edificiului Universităţii din Bucureşti şi al celui al Ateneului român. Trebuie amintit ca tot in acest anotimp a avut loc debutul literar al lui Mihai Eminescu (ianuarie 1866) sau că premiera operetei ‘Crai Nou’, a lui Ciprian Porumbescu, se desfăşoară pe fundalul alb al zăpezii (în 1882).
Nu în ultimul rând, expoziţia reflectă faptul că iarna a însemnat, odinioară ca şi acum, bucuria copiilor şi adulţilor deopotrivă, emoţia marilor sărbători religioase şi a obiceiurilor implicate de acestea.
About Post Author
