Lungmetrajul încheie, după 32 de ani, o trilogie de „creaţie spontană”, după cum explică regizorul într-un interviu acordat El Mundo.

„Credeam că va fi un film foarte trist”, a spus Almodóvar despre primul său film realizat de la „Julieta” (2016).

Banderas este Salvador Mallo, cineast fictiv aflat la apusul carierei, care face o călătorie mentală în trecut, stimulat de heroină. 

Almodóvar a mărturisit în acelaşi interviu că, pentru el, gloria este opera lui cinematografică, „faptul că mă pot dedica în continuare celei mai mari pasiuni ale mele, a ceea ce dă sens vieţii mele”.

„Cred că sunt foarte norocos, pentru că timpul se poartă foarte frumos cu mine, în termeni artistici. Nu atât cât priveşte sănătatea”, a mai spus cineastul în vârstă de 69 de ani.

„Treizeci de ani în actualitate înseamnă mult, se întâmplă multe lucruri şi lumea se schimbă rapid. E uşor să îmbătrâneşti urât. Nu doar fizic. De asta nu m-am temut niciodată, nu m-am uitat niciodată înapoi. Am avut mult noroc şi cred că asta este gloria”.

Cineastul spaniol a afirmat că, deşi mereu a fugit de nostalgie, în acest film nu a putut să o evite, fiind legată de faptul că nu îi place prezentul.

„Mă refer la societatea actuală, la Spania în care trăim, care mă întristează profund. Există din nou imposibilitatea ca unii să se înţeleagă cu alţii. Mereu am fost optimist, dar acum găsesc puţine motive pentru asta. Am 69 de ani, nu pot lupta împotriva corpului meu, dar nici sănătatea lumii nu ajută”.

Lungmetrajul „Dolor y Gloria”, notat de majoritatea criticilor de film cu cinci din cinci stele, este cel de-al 21-lea lungmetraj al lui Pedro Almodóvar într-o carieră de peste patru decenii.

Pedro Almodóvar s-a născut pe 25 septembrie 1949, la Calzada de Calatrava, în Spania. La sfârşitul anilor 1960, s-a mutat la Madrid. A lucrat timp de 12 ani ca asistent administrativ la Compania Naţională de Telefoane şi a început activitatea cinematografică cu mai multe scurtmetraje.

Pelicula sa „Femei în pragul unei crize de nervi/ Mujeres al borde de un ataque de nervios” a primit o nominalizare la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină” a galei premiilor Oscar din 1989. În 2000, filmul „Totul despre mama mea/ Todo sobre mi madre” a câştigat premiul Oscar la aceeaşi categorie.

Pedro Almodóvar a câştigat, în 2003, un premiu Oscar la categoria „cel mai bun scenariu” pentru „Vorbeşte cu ea/ Hable con ella”, film pentru care a fost nominalizat şi la categoria „cel mai bun regizor”.

Palamaresul lui Pedro Almodóvar cuprinde, între altele, un Glob de Aur, patru trofee BAFTA, patru premii César şi tot atâtea trofee primite la Festivalul de Film de la Cannes, trei premii Goya şi un premiu Teddy, la Festivalul de Film de la Berlin.

Cinci dintre filmele lui Pedro Almodóvar – „Todo Sobre mi Madre”, „Volver”, „Los Abrazos Rotos”, „La piel que habito” şi „Julieta” – au fost selectate în competiţia Festivalului de la Cannes. Lungmetrajul „La Mala Education” a deschis festivalul în 2004, iar cineastul a apărut pe afişul celei de-a 60-a ediţii a evenimentului de pe Croazetă. În 2017, el a fost preşedintele juriului competiţiei.