Ambasada Japoniei, Japan Foundation şi Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română invită publicul la ediţia din acest an a Festivalului de film japonez, care va avea loc sâmbătă şi duminică la Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al Ambasadei Japoniei la Bucureşti, ca în fiecare an, gazda evenimentului este Cinemateca Română, proiecţiile urmând să aibă loc în sala Eforie (str. Eforie nr. 2).
Ediţia din acest an a Festivalului de film japonez îşi propune să prezinte publicului bucureştean câteva producţii de succes ale cinematografiei japoneze actuale, selecţia incluzând patru filme de lung metraj realizate în perioada 2015-2019. Peliculele poartă semnătura unor regizori cunoscuţi ai tinerei generaţii, precum Renpei Tsukamoto, Yoshinari Nishikori, Yoshihiro Fukagawa sau Kan Eguchi.
Festivalul de film japonez 2021 se înscrie sub egida aniversării Centenarului relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România, menţionează sursa citată.
Toate cele patru filme din program sunt subtitrate în limba română, iar intrarea va fi liberă.
Printre filmele care vor rula la festival se numără „Bento agasant / Kyo mo Iyagarase Bento”, în regia lui Renpei Tsukamoto şi avându-i protagonişti pe actorii Ryoko Shinohara, Kyoko Yoshine şi Rena Matsui, dar şi „Profesorul şi pisica rătăcită /Sensei to Mayoi Neko”, în regia lui Yoshihiro Fukagawa, din distribuţie făcând parte Issei Ogata, Yoshihiro Fukagawa, Shota Sometani, Masako Motai.
In acelasi timp, departamentul SL1, Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior”, UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, vă invită să participați miercuri, 15 decembrie 2021, în intervalul orar 16:00-18:00, la conferința online cu tema: „De la glumă la înţelegerea universului: scurt istoric al poeziei haiku”.
Invitat: Dr. George T. Sipos.
Evenimentul va avea loc prin intermediul platformei Zoom și va fi moderat de către prof. univ. dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultății de Științe și Litere „Petru Maior”, și lector univ. dr. Cristina Nicolae. Acest eveniment face parte dintr-o serie de trei conferințe online axate pe limba și cultura japoneză, susținute de Dr. George T. Sipos și organizate de către lector univ. dr. Cristina Nicolae.
„De la glumă la înţelegerea universului: scurt istoric al poeziei haiku.
Cum a început cea mai cunoscută formă de poezie scurtă japoneză şi până unde a ajuns?
Aceasta este întrebarea esenţială la care vom încerca să răspundem într-o discuţie despre poezia japoneză medievală şi despre cine poate şi cine ar trebui să scrie haiku în ziua de azi. Ne vom opri asupra momentelor esenţiale ale trecerii haiku-ului de la poezia waka şi tanka la ruperea în secvenţe în forma renga şi la hokku folosite ca jocuri de cuvinte pentru a ajunge la structura formală de şaptesprezece silabe şi la geniul lui Bashō, Buson şi Issa, în secolele XVII şi XVIII.
Vom încerca apoi să vedem dacă putem scrie haiku împreună şi să ne lămurim dacă număratul silabelor este esenţa poeziei sau haiku sau mai e nevoie şi de altceva, atunci când vrem să ne exprimăm în trei versuri scurte.” (G.T. Sipos)
George T. Sipos este specialist în varii aspecte ale modernităţii în Japonia, analizate dintr-o perspectivă transnaţională şi comparată. În prezent, studiază fenomenul socio-politic al perioadei interbelice japoneze cunoscut drept tenkō, pe care îl traduce prin „convertire politică forţată”, un efort concentrat al autorităţilor militare japoneze de a elimina orice opoziţie împotriva imaginarului kokutai („trupul naţiunii”), mai ales pe cea a mişcărilor comuniste şi socialiste.
Sipos examinează corpul de texte numite „literatura tenkō” în încercarea de a înţelege rolul literaturii în rezistenţa împotriva acestor aşa-numite „convertiri”. În cercetarea sa, Sipos se foloseşte de exemple din propria copilărie în România dictaturii anilor 1980 şi de regimul de teroare pe care un stat autoritar îl instaurează pentru a-şi menţine puterea. Sipos este co-editor al volumului Tenkō: Cultures of Conversion in Transwar Japan, publicat în 2021 la editura Routledge din Marea Britanie şi îşi încheie acum propriul manuscris Surviving the Totalitarian State: Tenkō and Its Narratives in Prewar Japan, aflat sub contract cu aceeaşi editură.
De-a lungul carierei, Sipos a publicat capitole despre literatura, societatea şi istoria japoneză modernă în volume din Europa şi Statele Unite, precum şi articole în jurnale academice.
Traducător literar, editorialist şi scriitor în România, Sipos a publicat patru volume de traduceri din literatura japoneză din operele scriitorilor Mishima Yukio, Kawabata Yasunari şi Akutagawa Ryūnosuke şi completează acum un al cincilea din scrierile lui Dazai Osamu care urmează să fie publicat în 2022 la Editura Humanitas.
George Sipos predă limbă, literatură şi cultură japoneză la Washington University in Saint Louis şi la Universitatea de Vest din Timişoara, unde a iniţiat programul de limbă şi literatură japoneză şi Centrul de Studii Est-Asiatice din cadrul Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie. Are o diplomă de licenţă în limbă şi literatură japoneză şi limbă şi literatură română şi o diplomă de studii aprofundate în literatură română modernă, obţinute la Universitatea Bucureşti, un masterat în studii est-asiatice de la University of Pittsburgh şi un doctorat în limbi şi civilizaţii est-asiatice de la University of Chicago şi a predat de-a lungul anilor la universităţi în România, Japonia şi Statele Unite ale Americii.
Link-ul de conectare pe Zoom:
https://us06web.zoom.us/j/81421519712?pwd=MThLWC9mVnJLVitUSnRvNUJwc1Uvdz09
Meeting ID: 814 2151 9712
Passcode: 829002