Proiectul de restaurare al conacului Styrcea, din judeţul Neamţ, a câştigat premiul I la ultima ediţie a Bienalei Naţionale de Arhitectură.
Conacul Styrcea, din comuna Văleni, judeţul Neamţ, şi-a recăpătat în ultimii ani strălucirea pe care o avea la final de secol al XIX-lea, graţie unui proiect de restaurare iniţiat şi susţinut de proprietarul ansamblului, Michael Edward David de Styrcea.

Urmaşul unei străvechi familii de boieri (Stîrce, Stîrcea sau Styrcea), baronul Michael Styrcea (cetăţean britanic şi român) şi-a recuperat proprietatea din comuna Văleni în anul 2009 (proprietate confiscată de comunişti în anul 1948) şi, începând din 2012 a demarat proiectul de restaurare a conacului, conform imaginilor de arhivă de început de secol XX.

„Demersul de a restaura conacul a fost al proprietarului, iar lucrările s-au făcută după rigorile occidentale.

Mai întâi s-au făcut studii intense, inclusiv în arhivă pentru a se ajunge la tehnicile şi materialele care s-au folosit iniţial în construirea conacului.

Trebuie precizat că acolo a funcţionat ulterior o unitate şcolară şi s-a tot intervenit şi la nivelul acoperişului, şi în clădire, aşa că s-au mai modificat din arhitectură, din materiale şi din tehnici. S-au sfătuit şi cu arhitectul Şerban Sturdza, unul din cei mai buni din ţară.

Există şi o tendinţă a interioarelor britanice, au importat puţin din specificul britanic, dar a ieşit ceva deosebit, iar conacul a căpătat acel aer aristocratic“, a declarat Rocsana Josanu, directorul executiv al Direcţei pentru Cultură Neamţ.

Interior conac Foto: Arhitect Cosmin Dragomir

Conacul de la Văleni a fost înscris în lista monumentelor istorice, iar proiectul a fost apreciat şi de specialişti, la ultima Bienală Naţională de Arhitectură fiind premiat (locul I) la secţiunea „Restaurare. Consolidare. Clădiri restituite comunităţilor“.

Şefa Direcţiei pentru Cultură Neamţ spune că acesta este un exemplu de urmat pentru proprietari şi administratorii de monumente istorice din România.

„Mă bucur că acest proiect a câştigat şi eu spun că e un exemplu, un model pentru cei care vor să restaureze monumete istorice.

Proiectul era în derulare în momentul în care noi am început procedura de clasare a conacului, la iniţiativa Institului Naţional al Patrimoniului. Este unul din puţinele cazuri în care proprietarul ne-a ajutat foarte mult în procedura de clasare. Chiar ne-a sprijinit cu documentaţia, cu cheltuielile. Şi proiectul de restaurare şi cel de clasare a fost susţinut financiar de către proprietar“, a mai declarat Rocsana Josanu.

Conacul Styrcea, perspectiva vest Foto: Arhitect Cosmin Dragomir

Conform datelor tehnice cuprinse în proiectul premiat de Uniunea Arhitecţilor din România, clădirea conacului a fost consolidată la nivelul fundaţiilor, s-au făcut lucrări de hidroizolaţii şi drenaj. Constructorul a fost o firmă din Piatra Neamţ, Grumtech SRL.

Zonele de băi de la parter au fost tratate pentru a putea asigura utilizarea lor de persoane cu handicap, iar zidăriile din pereţii structurali au fost păstrate, marea lor majoritate.

Şarpanta a fost consolidată folosindu-se, pe cat posibil, elementele de lemn existente, geometria acoperişului a fost respectată şi s-au folosit pentru mansardare doar zonele cu gabarit convenabil. De asemenea, coşurile pentru sobe au fost menţinute deoarece s-au refacut sobele pentru încălzire, dar şi din motive legate de ventilaţie.

Interior conac Foto: Arhitect Cosmin Dragomir

Finsajele sunt cele tradiţionale: tencuieli cu mortar de var şi zugrăveli de var, profilatura decorativă a fost facută la faţa locului, trasă în mortar de var. Ferestrele au fost refăcute în totalitate, iar uşile au fost recuperate în proportie de 50% şi reabilitate pentru a fi din nou refolosite în timp ce uşile noi au preluat elementele decorative ale celor vechi.

„Ansamblul conacului în discuţie reprezintă , iar restaurarea casei de la 1800 ia în calcul, încă de la început, o strategie globală astfel încât ansamblul să poată deveni o entitate independentă, servind atât ca reşedinţă pentru familia Styrcea, dar şi ca loc de muncă pentru săteni şi spaţiu pentru activităţi educative – workshopuri“, precizează autorii proiectului, arhitecţii Şerban Sturdza, şi Mihai Şulea.

sursa: Bienala Națională de Arhitectură

Eveniment al Uniunii Arhitecților din România

About Post Author

Lasă un răspuns