Membrii trupei rock americane Foo Fighters joacă în comedia horror „Studio 666”, care urmează să fie lansată în februarie 2022

Membrii trupei Foo Fighters, în comedia horror „Studio 666”

 

Membrii trupei rock americane Foo Fighters joacă în comedia horror „Studio 666”, care urmează să fie lansată în februarie 2022.

Filmul regizat de BJ McDonnell după o poveste a lui Dave Grohl, liderul trupei, şi un scenariu semnat de Jeff Buhler şi Rebecca Hughes va fi lansat în cinematografele din Statele Unite pe 25 februarie 2022.

„Studio 666” îi are în distribuţie pe toţi cei şase membri ai grupului – Dave Grohl, Taylor Hawkins, Nate Mendel, Pat Smear, Chris Shiflett şi Rami Jaffee -, care sunt şi productori executivi.

Într-un comunicat, Dave Grohl a transmis: „După decenii de videoclipuri muzicale ridicole şi numeroase documentare muzicale, a venit în sfârşit momentul să trecem la următorul nivel… Un lungmetraj de comedie horror”.

El a precizat că producţia a fost filmată în aceeaşi casă în care trupa a înregistrat cel mai recent album, „Medicine at Midnight”.

„Pregătiţi-vă să râdeţi, să ţipaţi şi să daţi din cap în popcorn. «Studio 666» vă va da pe spate”, a concluzionat Grohl.

Coloana sonoră este semnată de Roy Mayorga, compozitor şi baterist a trupei Ministry.

În film, membrii trupei se mută într-un conac din San Fernando Valley pentru a înregistra albumul „Medicine at Midnight”. Odată ce ajung în casa bântuită, ei se găsesc faţă în faţă cu forţe supranaturale care ameninţă atât finalizarea albumului, cât şi viaţa trupei.

31 de lucrări ale artistei Geta Brătescu (1926-2018), din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României, pot fi văzute în expoziţia „Understudies: I, Myself Will Exhibit Nothing”, curatoriată de Iman Issa la KW Institute for Contemporary Art din Berlin

Lucrări ale artistei Geta Brătescu, într-o expoziţie de artă contemporană la Berlin

 

Un număr de 31 de lucrări ale artistei Geta Brătescu (1926-2018), din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României, pot fi văzute în expoziţia „Understudies: I, Myself Will Exhibit Nothing”, curatoriată de Iman Issa la KW Institute for Contemporary Art din Berlin.

Cele 31 de desene selectate fac parte din ilustraţia volumului „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (traducerea lui Ştefan Augustin Doinas), publicat în anul 1983, anunţă MNAR pe Facebook.

 

Expoziţia, care poate fi vizitată până la 9 ianuarie 2022, aduce împreună creaţii ale mai multor artişti de renume internaţional: Geta Brătescu,  Latifa al-Zayyat, Moyra Davey, Amit Dutta, Haris Epaminonda & Daniel Gustav Cramer, Iman Issa, Paul Neagu, Olaf Nicolai, Sergei Parajanov, Mohammad Rabie, Walid Raad şi Valeska Soares.

Geta Brătescu este considerată una dintre cele mai importante artiste contemporane din România, cu o foarte mare vizibilitate în străinătate, creaţiile sale regăsindu-se în muzee prestigioase ale lumii, precum MOMA New York, Tate Londra şi Muzeul de Artă Modernă din Viena.

Istoricul de artă Catherine de Zegher a caracterizat-o pe artista din România drept „o voce independentă”, care „a contribuit, de-a lungul secolului XX şi la începuturile celui de-al XXI-lea, la dezvoltarea progresivă a artei”.

Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, a fost o artistă completă care a ales ca mijloc de expresie atât mediile tradiţionale, cât şi pe cele noi, realizând deopotrivă lucrări de grafică, gravură, desen şi colaj textil, tapiserie, obiect, actiune, fotografie, foto-instalaţie, film.

Belfast, a primit din partea Naţiunilor Unite distincţia UNESCO City of Music

Belfast, recunoscut oficial ca UNESCO City of Music

 

Capitala nord-irlandeză, Belfast, a primit din partea Naţiunilor Unite distincţia UNESCO City of Music, datorită „bogatului patrimoniu muzical”, informează BBC.

Distincţia a venit după ce Consiliul municipal a depus o cerere în acest sens.

Belfast este al treilea oraş din Regatul Unit care primeşte acest titlu, după Liverpool, în 2015, şi Glasgow, în 2008.

Gary Lightbody, solist şi chitarist al trupei Snow Patrol, şi compozitoarea Hannah Peel au fost numiţi protectori Belfast Music.

Lightbody a spus că muzica este „împletită în ADN-ul Belfastului”. „Am urmărit, în aceşti ultimi 25 de ani de pace relativă, scena muzicală crescând, apoi prosperând şi explodând cu talente curajoase şi nemărginite”, a transmis el.

„Am luptat toţi din greu pentru dezvoltarea culturii noastre şi rezultatele se văd limpede – inima Belfastului bate arzător cu muzică”.

Pentru a câştiga acest titlu, un oraş trebuie să demonstreze că poate să găzduiască festivaluri şi evenimente muzicale naţionale şi internaţionale. Trebuie să se specializeze de asemenea în educaţie muzicală şi să aibă săli mici şi mari pentru concerte şi recitaluri, să promoveze toate genurile muzicale şi să determine cât mai mulţi oameni să cânte şi să asculte.

Peel a salutat obţinerea titlului şi a spus că Belfast este „un oraş viu, dinamic şi puternic din punct de vedere muzical”.

„Reprezentăm mult mai mult decât Van Morrison şi The Undertones. Există punk feminin, new wave, muzică electronică, jazz şi o abundenţă de muzică simfonică ce circulă în venele oraşului. Totuşi, pentru lumea largă este necunoscută, underground, eclipsată de trecutul său, dar încă alimentează pulsul şi dinamica necesare pentru a fi lăudat în viitor”, a declarat ea.

Solicitarea statutului UNESCO City of Music a fost iniţiată în 2019, ca parte a strategiei culturale pe zece ani a Consiliului municipal.

Acesta a realizat şi un sondaj pe 20.000 de oameni, care au fost întrebaţi „ce înseamnă pentru tine acasă?”. Muzica a fost tema recurentă în răspunsuri.

Primarul oraşului, Kate Nicholl, s-a arătat încântat de veste: „Belfast este mândru de cultura sa muzicală. Creativitatea şi rezilienţa reprezintă materialul din care sunt făcuţi oraşul şi oamenii noştri”.

Anterior, oraşul a participat şi la competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2023, alături de Derry şi Strabane.

Comisia Europeană a decis însă că, după Brexit, un oraş din Marea Britanie nu mai poate deţine titlul.

UNESCO a spus că statutul de Oraş al Muzicii va deschide în Belfast şi mai departe „o nouă eră a colaborării între oraş, cetăţeni şi comunităţile muzicale” şi că, în următorii ani, oraşul va organiza şi găzdui o serie de evenimente muzicale importante.