TRAILER | Partea a doua a sezonului final din serialul spaniol „Fabrica de bani/ La casa de papel” a fost lansata miercuri de Netflix

 

Primele imagini din partea a doua a sezonului final din serialul spaniol „Fabrica de bani/ La casa de papel” au fost lansate miercuri de Netflix.

Ultima parte a sezonului cinci va fi lansată la nivel global pe 3 decembrie.

Acestea vor fi episoadele care vor marca sfârşitul jafului.

Creat în 2017, „La casa de papel” urmăreşte un grup de infractori care ia ostatici la Monetăria Regală din Madrid, sub conducerea misteriosului Profesor. Scopul lor este de a imprima miliarde de euro.

Din distribuţie fac parte Úrsula Coberó, Álvaro Morte, Itziar Ituño, Pedro Alonso, Miguel Herrán şi Jaime Lorente.

Pui de urs zdrobit cu parii de săteni după ce jandarmii l-au tranchilizat și l-au mutat la marginea pădurii, în Vrancea

Un pui de urs a fost zdrobit cu parii de către săteni, în localitatea Câmpuri din judeţul Vrancea, după ce s-a blocat într-un gard de sârmă, a fost tranchilizat de autorităţi şi mutat de jandarmi la marginea unei păduri, conform știrilorprotv.ro.
Puiul de urs s-a blocat într-un gard de sârmă, a fost tranchilizat de autorităţi şi mutat aproximativ 250 de metri. Jandarmii l-au lăsat la marginea unei păduri şi i-au avertizat pe săteni că există un urs în apropiere.
  • „L-am agăţat cu o chingă în momentul când era tranchilizat şi l-am dus la poalele pădurii. Noi am procedat exact gradual, adică am încercat să îi salvăm viaţa”, spune medicul veterinar Vladimir Păun.
În momentul în care s-a trezit puiul de urs, jandarmii nu mai erau acolo ca să îl gonească în pădure, aşa că animalul s-a întors în zona locuită.
  • „Jandarmii au asigurat un perimetru de siguranţă şi au interzis accesul persoanelor în zonă, atât în timpul intervenţiei, cât şi după ce ursul a fost eliberat”, afirmă Florin Sima de la Inspectoratul Județean de Jandarmi Vrancea.
În imaginile filmate de săteni se vede cum mai mulţi bărbaţi încolţesc animalul cu parii, deşi acesta, la un moment dat, ar bate în retragere. Un bărbat a fost rănit grav de animalul în agonie, iar alţi doi au suferit răni mai ușoare.
„S-au alertat sătenii, a mai fost şi o firmă de cablu care întinde nişte fire pe aici, au venit şi oamenii ăia şi l-au omorât cu parii, l-au imobilizat”, spune primarul Vlad Ion.
Cazul a intrat în atenţia Poliţiei, care a deschis un dosar penal pentru braconaj cinegetic, mai relatează stirileprotv.ro.

Nomazii digitali sau angajații de oriunde, pe care încă de anul trecut statele s-au străduit să-i atragă și convingă să-și cheltuiască banii local, oferindu-le de la vize de lucru până la scutiri de taxe, sunt doriți acum și de România

 

Nomazii digitali sau angajații de oriunde, pe care încă de anul trecut statele s-au străduit să-i atragă și convingă să-și cheltuiască banii local, oferindu-le de la vize de lucru până la scutiri de taxe, sunt doriți acum și de România.

Recent, Senatul a aprobat un proiect de Lege care ar urma să le ofere posibilitatea să obțină o viză de ședere temporară, în anumite condiții, unele mai birocratice și complicat de îndeplinit.

Așadar, care sunt avantajele și dezavantajele propunerii legislative și ce modificări ar putea fi luate în considerare de Camera Deputaților, forul decident în acest caz?

 

Potrivit noului proiect de act normativ adoptat de Senat, nomadul digital este acel străin angajat cu contract de muncă la o companie înregistrată în afara României, care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor. Tot nomad digital este și străinul care deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației şi comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor.

Astfel, acești nomazi pot obține o viză de lungă ședere, dacă doresc să călătorească și să rămână pe teritoriul României, în timp ce continuă să obțină venituri din prestarea activităților desfășurate la distanță.

Bine de știut. În acest scop, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dispună de mijloace de întreținere obținute din activitatea pe care o desfășoară, în valoare de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, și să desfășoare activități din care obțin venituri, de la distantă, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor. Proiectul Senatului nu precizează, însă, cum anume va face nomadul dovada că utilizează tehnologia informației.

Și acum vine partea complicată, pentru că orice nomad digital are nevoie de o întreagă listă de documente, pentru a-și putea obține viza, și anume: un contract de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanță, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau dovada administrării la distanță și prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor a unei companii înregistrate de cel puțin trei ani la data solicitării vizei de acesta în afara României; un document eliberat de compania angajatoare sau pe care o deține, prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact, precum și domeniul său de activitate şi informații privind reprezentanții legali ai companiei.

Nomadul mai are nevoie și de o scrisoare de intenție, în care trebuie să detalieze scopul deplasării în România și activitățile pe care intenționează să le desfășoare aici. Și șirul documentelor necesare nu se oprește aici. Mai e nevoie de un atestat al faptului că, la data solicitării vizei, el sau, după caz, compania pe care o deține, are achitate la zi impozitele, taxele și alte contribuții obligatorii, precum și că nu este înregistrat cu acte și fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală.

În plus, este necesară rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinație, permisul de conducere, cartea verde, o dovadă a asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, cu acoperire de cel puțin 30.000 euro, un atestat al mijloacelor de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză (dar și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză) şi o dovadă a asigurării condițiilor de cazare. Îi mai trebuie nomadului și un certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridica.

Desigur, dacă autoritatea română competentă mai găsește necesar să solicite altceva, nomadul trebuie să prezinte și alte documente doveditoare.

În cazul în care vrea să își prelungească viza, din nou birocrație, pentru că nomadului îi mai trebuie contractul de muncă, dovada prestării muncii la distanță, prin utilizarea, desigur, a tehnologiei, un document din partea angajatorului prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, precum și dovada realizării unui venit de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere (prima prelungire a dreptului de ședere temporară se acordă pentru o perioadă de 6 luni).

De clarificat. Deși, cum am văzut, statul intenționează să ceară tot felul de acte și hârtii, proiectul de Lege nu vorbește deloc despre membrii familiei nomadului digital, condițiile în care îl pot însoți și cum pot intra în România. În plus, obținerea vizei nu este foarte simplă, eliberarea ei putând dura până la 60 de zile de la depunerea cererii.

De asemenea, trebuie luat în calcul și impactul asupra statutului fiscal al angajatului pentru că munca la distanță în România, pentru orice perioadă mai lungă de 183 de zile de-a lungul a 12 luni consecutive, ar putea să ducă, de exemplu, la tratarea angajatului ca rezident fiscal și în România, dar și în țara de origine în același timp.

Angajatul poate, totodată, să fie supus impozitelor locale asupra veniturilor salariale. Condițiile tratatelor privind dubla impozitare existente pot anula regulile locale în funcție de circumstanțele individuale. De exemplu, un tratat fiscal internațional prevede, în general, o scutire pentru impozitele pe venitul țării gazdă pentru sejururi mai mici de 183 de zile, sub rezerva anumitor condiții.

Probleme ar putea apărea și în zona contribuțiilor la asigurările sociale. În general, o persoană este obligată să plătească asigurările sociale în țara în care prestează activitatea de muncă. Prin urmare, angajatorul străin ar trebui să verifice dacă are obligații locale de raportare și colectare a securității sociale și dacă trebuie să se facă aranjamente speciale în conformitate cu normele relevante în România.

Pe de altă parte, însă, cu toate neajunsurile lui, proiectul reprezintă un pas înainte, pentru că reglementările legale actuale nu conțin prevederi referitoare la o posibilă ședere a unui ”angajat de oriunde”, pentru obținerea unei vize de lucru/muncă fiind necesară existența unui angajator sau a unui beneficiar de servicii român. Și din punct de vedere procedural birocrația cu care se confruntă nomadul este mai mică decât cea cu care se confruntă un doritor de viză de muncă, întrucât ”pentru scop de muncă”, procesul poate dura și șase luni de zile, dacă ne gândim că este necesară echivalarea studiilor sau obținerea unui aviz de muncă.

Depunerea proiectului de Lege în Parlament a fost motivată de ”potențialul uriaș al României în turism și în atragerea unor profesioniști”, viza pentru nomazii digitali fiind văzută ca un instrument ce poate atrage resurse financiare în economie. De altfel, la începutul lui 2021, The Digital Nomad Index punea România pe locul trei, după Canada și Marea Britanie într- un top al atractivității muncii de acasă – cu o viteză medie de internet broadband 188 mb/s, un cost al internetului de 7,5 euro și o chirie 323 euro.

Da, potențial există, doar că, așa cum a fost aprobat de către senatori, proiectul nu reușește să îl atingă. Cu alte cuvinte, dacă ne propunem ca România să atragă nomazii digitali, legiuitorii ar trebui să aibă în vedere și clarificarea problemelor ce pot apărea în privința contribuțiilor sociale.

Articol semnat de Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România si Iulian Pasniciuc, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

VIDEO | „Squid Game” a devenit cel mai popular serial Netflix

„Squid Game” este cel mai popular serial Netflix la debut

 

Producţia sud-coreeană „Squid Game” a devenit cel mai popular serial Netflix, în funcţie de performanţa obţinută în primele săptămâni din momentul lansării.

„Squid Game” a fost vizionat de pe 111 milioane de conturi în doar primele 17 zile de când a fost lansat, anunţă Netflix.

Pentru a pune această performanţă în context, oficialii companiei spun că este primul serial original care depăşeşte pragul de 100 de milioane în primele 28 de zile petrecute în cadrul platformei.

Douăzeci şi opt de zile (sau patru săptămâni) este perioada pe care Netflix o foloseşte pentru a măsura performanţa în cadrul propriei platforme.

Netflix consideră văzut un film sau episod care este rulat cel puţin două minute, ceea ce nu reprezintă cel mai relevant indicator pentru succesul real al unei producţii. Este suficient, însă, pentru a face comparaţie cu alte producţii măsurate în acelaşi fel.

 

Din 17 septembrie, când a debutat pe Netflix, „Squid Game” a ajuns pe primul loc din Top 10 în 94 ţări. În Statele Unite, spun cei de la Netflix, serialul sud-coreean a staţionat pe primul loc 21 de zile.

Concert al Filarmonicii „George Enescu” cu un program integral Mozart, condus de Christian Badea, pe 14 octombrie, transmis în direct de la ora 19:00

 

Un concert al Filarmonicii „George Enescu” cu un program integral Mozart, condus de Christian Badea, prim-dirijor principal al instituţiei, va avea loc pe 14 octombrie, fără public, şi fi transmis în direct de la ora 19:00.

Programul  este alcătuit din Mica serenadă, în sol major, KV525 şi Simfonia nr.36, în do major, KV425, Linz de W. A. Mozart.

„Muzica lui Mozart, de inspiraţie genială şi divină, a rezistat vicisitudinilor istoriei de mai bine de 250 de ani şi rămâne actuală, profund umană, plină de prospeţime şi de optimism. În aceste timpuri incerte, această muzică este cel mai bun medicament pentru suflet şi o încurajare că lumea merge înainte, readucând speranţa unei reveniri la o viaţă normală. Sper ca, în curând, să putem oferi din nou şi concerte cu public, redobândind astfel atmosfera unică a evenimentelor Ateneului”, a declarat Christian Badea.

Concertul va putea fi ascultat pe canalele online ale Filarmonicii „George Enescu“: site, pe pagina de Facebook şi pe canalul de YouTube.

Dedicat în egală măsură muzicii simfonice şi operei, Christian  Badea, prim-dirijor al Filarmonicii „George Enescu”, a concertat pe toate continentele şi în cele mai importante săli şi teatre de operă, printre care Metropolitan Opera (New York), Opera de Stat (Viena),  Royal Opera (Londra), Carnegie Hall (New York), Suntory Hall (Tokio) şi Concertgebouw (Amsterdam).

Cariera sa este marcată de colaborări importante cu artişti de referinţă ca Leonard Bernstein, Mstislav Rostropovici, Placido Domingo, Renée Fleming, Natalie Dessay, Thomas Hampson. Sub semnul Leonard Bernstein 100, centenarul naşterii artistului a fost sărbătorit la Filarmonica „George Enescu”, ultimele două concerte simfonice ale stagiunii trecute fiindu-i dedicate de maestrul Christian Badea – unul dintre discipolii cei mai de seamă ai faimosului compozitor, dirijor, pianist şi pedagog american.

Christian Badea a condus orchestre de prim rang ale lumii, printre care se numără Royal Philharmonic şi BBC Symphony (Londra), Filarmonica din Sankt Petersburg, Filarmonica Cehă, Amsterdam Philharmonic, Orchestre Philharmonique de Radio France, Accademia di Santa Cecilia Orchestra (Roma), RAI Orchestra Montreal Symphony, Filarmonica din Tokio, Pittsburg Symphony (Torino).

La Metropolitan Opera din New York a dirijat peste 160 de spectacole într-un repertoriu vast şi variat. În mai 2015, Badea a dirijat la Ateneul Român actul al III-lea din „Parsifal“, după care, în deschiderea următoarei stagiuni a pus în scenă, în dublă calitate, de dirijor şi regizor, actul I din opera lui Richard Wagner.  În decembrie 2017, Christian Badea a obţinut un succes extraordinar cu  „Andrea Chénier“ de Umberto Giordano la faimosul Teatro Colón din Buenos Aires, fiind invitat să revină în 2019.

A iniţiat ciclul „Mari Concerte al Centenarului României“, în colaborare cu Filarmonica „George Enescu“, în toamna anului 2018.  A dirijat, la Opera din Sydney, „Turandot“ (noiembrie-decembrie 2019, Melbourne) şi „Carmen“ (ianuarie-martie 2020, Sydney). În Festivalul Internaţional „George Enescu” 2019 din Bucureşti, a condus Filarmonica din Sankt Petersburg cu Vadim Repin solist, iar în ediţia de anul acesta a festivalului, recent încheiată, a realizat un program cu lucrări de Enescu, Schumann, Bartok şi Wagner (uvertura operei Tannhäuser), alături de Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare, Corul Filarmonicii „George Enescu” şi soliştii Kian Soltani (violocelist) şi Cosmin Ifrim (tenor).