1 octombrie – Ziua europeană de combatere a depresiei (European Depression Day)

 

Parlamentul European a anunţat în 2014, că ziua de 1 octombrie a fost desemnată Ziua Europeană de combatere a depresiei (European Depression Day).

Este astfel scoasă în evidenţă o boală considerată a fi printre cele mai frecvente şi mai debilitante. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 350 de milioane de oameni suferă de depresie în întreaga lume, majoritatea fiind adulţi la vârsta corespunzătoare pentru muncă.

Peste 30 de milioane de persoane suferă de depresie doar în Europa, fiind una dintre cele mai frecvente boli din statele membre ale UE, potrivit www.europarl.europa.eu.

În 2020, Ziua europeană de combatere a depresiei a fost marcată de Asociaţia Europeană pentru Combaterea Depresiei (EDA) în 4 octombrie, iar tema a fost “Depresia în lumea reală şi virtuală în timpul pandemiei”, arată site-ul oficial al EDA (https://europeandepressionday.eu).

În legătură cu manifestările legate de această tema se făcea precizarea că: “Depresia şi tulburările de dispoziţie reprezintă o categorie de tulburări răspândite, adesea diagnosticate şi tratate superficial; sunt înşelătoare şi se insinuează în viaţa de zi cu zi a celor care sunt afectaţi, fără să fie percepute şi înţelese prea bine de către aceştia. Pe perioada pandemiei COVID-19, din cauza restricţiilor şi limitărilor impuse pentru a reduce riscul de contagiune, cazurile de depresie sunt în creştere, în special la cei care nu s-au tratat anterior” (Codruţ Tonoiu – https://europeandepressionday.eu).

Tema anului 2021 pentru Ziua europeană de combatere a depresiei, propusă de EDA, este: “Depăşirea depresiei în timp de pandemie”. Asociaţia Europeană pentru Combaterea Depresiei, cu sediul la Bruxelles, reprezintă o alianţă de organizaţii, pacienţi, cercetători şi specialişti din sănătate din 19 ţări europene. În acest an EDA marchează Ziua europeană de combatere a depresiei în 3 octombrie.

Un studiu realizat de Eurofound, agenţia Uniunii Europene pentru condiţii de viaţă şi muncă, arată că în UE 14% dintre adulţii tineri sunt supuşi riscului de depresie, iar 4% din persoanele cu vârste de 15-24 de ani suferă de depresie cronică. Potrivit rezultatelor cercetării, prezentate de Eurofound în iulie 2019, femeile tinere sunt mai expuse la şomaj sau lipsa educaţiei, având astfel şanse mult mai mari să sufere de depresie decât bărbaţii tineri. Lipsa unui adăpost a crescut îngrijorător în rândul copiilor sau al tinerilor în câteva state membre, în ultimul deceniu, astfel că trei din 10 copii din UE erau suspuşi riscului de sărăcie în 2016.

Eurofound arată că 20% dintre tineri afirmă că preţurile sunt prohibitive în UE, iar în Cipru procentul ajunge la 72%, în Malta 61%, în Grecia 56%. Tinerii adulţi din Grecia s-au remarcat prin indicarea costurilor prohibitive pentru serviciile de asistenţă psihologică şi psihiatrică.

Raportul oferă mai mulţi indicatori politici, inclusiv integrarea în mod explicit a tinerilor în Pilonul European al Drepturilor Sociale şi în iniţiativele conexe, precum şi sprijinirea furnizării de date comparative specifice pentru accesul tinerilor la servicii sociale şi de sănătate. Segmentul tinerilor reprezintă o populaţie în scădere în Europa şi mulţi dintre aceştia nu primesc sprijinul de care au nevoie. Se spune adesea că tineretul este viitorul, dar reprezintă şi prezentul, şi este imperativ să oferim servicii adecvate – mai notează Eurofound pe site-ul https://www.eurofound.europa.eu.

O altă organizaţie internaţională implicată în acest domeniu este Alianţa Europeană de combatere a depresiei – European Alliance Against Depression (EAAD), un ONG cu sediul la Leipzig, Germania, cu o reţea de peste 100 de parteneri regionali în Europa, Canada, Chile şi Australia. Principalul scop al EAAD este îmbunătăţirea îngrijirilor şi optimizarea tratamentului pentru pacienţii cu tulburări depresive, precum şi prevenirea comportamentului suicidal. EAAD este implicată în mai multe proiecte europene de cercetare privind depresia şi prevenirea sinuciderii, conform http://www.eaad.net.

Campania ‘Flori pentru Suflet’, ediţia a 5-a, organizată de Asociaţia Niciodată Singur ,prietenii vârstnicilor şi Fundaţia Principesa Margareta a României cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice, in Parcul Cişmigiu.

sursa: agerpres

Gloria Estefan a dezvăluit că a fost abuzată sexual la vârsta de 9 ani

 

Cântăreaţa şi actriţa Gloria Estefan, cunoscută pentru piese precum „Conga” şi „Rhythm is Gonna Get You” şi de trei ori premiată cu Grammy, a dezvăluit că a fost abuzată sexual la vârsta de 9 ani de un membru al familiei ei, potrivit BBC.

Vedeta pop cubano-americană în vârstă de 64 de ani a spus că a fost molestată de cineva în care mama ei avea încredere.

„93% dintre copiii abuzaţi îi cunosc şi au încredere în agresorii lor. Şi ştiu asta pentru că am fost unul dintre ei”, a declarat ea într-un show Facebook Watch, în care apar fiica şi nepoata ei.

Este prima dată când Gloria Estefan vorbeşte despre această problemă.

În episodul „Red Table Talk: The Estefans” a apărut şi vedeta de televiziune Clare Crawley, care a vorbit de asemenea despre cum a fost abuzată de un preot.

Crawley a dezvăluit că a fost abuzată de un consilier pe când se afla la şcoala catolică şi că a fost „victimă a unui atacator”.

„Am vrut să abordez acest subiect pentru că este atât de important să încercăm să prevenim. Nu am vrut să stau tăcută în timp ce voi împărtăşiţi şi sunteţi curajoase”, i-a spus Estefan.

Cântăreaţa a spus că o rudă îndepărtată a profitat de încrederea mamei ei pentru a o molesta. „Ai aşteptat pentru acest moment mult timp”, i-a spus nepoata Lili, în vârstă de 54 de ani. „Am aşteptat”, a răspuns Estefan.

„El era din familie, dar nu rudă apropiată. Era într-o poziţie de putere pentru că mama mea m-a dat la şcoala lui de muzică şi el a început imediat să îi spună cât de talentată eram şi că aveam nevoie de atenţie specială, iar ea s-a simţit norocoasă pentru că el îşi concentra atenţia asupra mea”, a povestit vedeta.

Gloria Estefan, născută în Cuba şi mutată cu familia în Miami în copilărie, a spus că abuzul „a început treptat, apoi s-a accelerat”. Ea a mai spus că era conştientă că se afla într-o situaţie periculoasă, dar nu îl putea îndepărta pe bărbat.

„I-am spus «asta nu se poate întâmpla, nu poţi face asta», iar el mi-a zis: «Tatăl tău e în Vietnam, mama ta este singură şi o voi omorî dacă îi spui». Ştiam că omul este nebun şi de asta am crezut că ar putea chiar să îi facă rău mamei”.

Anxietatea provocată a dus la pierderea unei importante părţi din păr, a mai povestit Estefan care, într-un final, i-a explicat mamei ei ce se întâmpla. Deşi mama ei a informat poliţia, a fost sfătuită să nu depună plângere pentru că va trece printr-o traumă mai mare fiind nevoită să depună mărturie în faţa unui tribunal.

Cea de-a 5-a ediție a Bucharest Fashion Film Festival s-a încheiat și și-a anunțat câștigătorii

 

Între 23 – 26 septembrie s-a derulat în București cea de-a 5-a ediție a Bucharest Fashion Film Festival, primul eveniment din România aflat la intersecția dintre film, advertising și modă.

Evenimentul a adus la un loc filme cult în secțiunea Dressing The Cinema, al căror numitor comun a fost vălul ca obiect care ascunde numeroase semnificații politice și socio-culturale, documentare despre designeri și fotografi revoluționari sau consecințele obsesie pentru fumusețe un eveniment în care tineri regizori, operatori, fotografi și stiliști în plină dezvoltare și-au putut prezenta portofoliile în fața unui juriu de profesioniști și o expoziție colaborativă ce și-a propus să exploreze autenticitatea în modă, dar și in spațiul privat, în relațiile pe care le construim cu propriile haine.

A cincea ediţie a Bucharest Fashion Film Festival a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă. În cadrul ediţiei din 2021, BFFF a oferit patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev – Creative Director Jam Project, Marley Hansen – curator Nowness, Marcin Kempski – fotograf de modă londonez, Sandra Bold – Global Creative Director Publicis și Ina Borcea – fashion editor Harpers Bazaar.

Preferatul publicului a fost AVENIR – Renew, Reduce, Reuse, r. Katharina Hingst. Fresh Perspectives, oferit unui film cu buget redus care abordează într-o manieră nonconformistă o temă relevantă a fost acordat scurtmetrajului Stories from a Twelfth Floor Hotel Room ( r. Zheqiang Zhang) – un voiaj alegoric imaginat dintr-o camera de la etajul 12 în timpul lockdown-ului, realizat în colaborare cu Google Earth. “În primul rând, vreau să subliniez că l-am perceput ca pe un film perfect format, cu început, desfășurarea acțiunii și punct culminant. Dramaturgia filmului, alternanța temelor și scalei globale și locale, sinteza ingeniozității improvizate și imaginile grafice de calitate conferă filmului o atmosferă unică. Deosebit de impresionant a fost că provoacă emoție pe fundalul unei recenzii în miniatură a evoluției universului și umanității. Cred că este aproape imposibil să obții un efect similar pentru spectator fără a folosi performanța actoricească și oamenii drept componente principale ale filmului” a comentat Grigor Devejiev în legătură cu acesta. Mențiunea juriului pentru categoria Fresh Perspective a fost Manner, al designeriței și regizoarei daneze Marie Sloth Rousing, care propune o abordare conceptuală în explorarea limitelor obiectelor vestimentare.

Premiul Cea mai bună producţie locală, acordat de Conceptual Lab by Theo Nissim, a mers către New fake top secret , co-regizat de Codruț Sebastian Neguț și Amalia Dobre, iar mențiunea juriului pentru Cea mai bună producţie locală a fost Veronica Now ( r. Gabriel Juduc). „Conceptual Lab este unul dintre cei mai activi susținători ai evenimentelor culturale din România fiind alături de cele mai importante și inovatoare proiecte așa că ne bucurăm să continuăm parteneriatul cu Bucharest Fashion Film Festival. E o onoare pentru noi să oferim premiul pentru cea mai bună producție locală și să fim parte dintr-un eveniment aflat în plină ascensiune”, declară Theo Nissim fondator Conceptual Lab.

The Art of Value ( r. Sylvie Weber) a fost declarat Cel mai bun fashion film în această ediție. ”Mi-a plăcut atmosfera subtilă cu o tentă de Wong Kar Wai, iar pe lângă styling și accesorii, mi-au atras atenția mai multe detalii legate de interioarele minimaliste și austere, elementele de sci-fi care au creat o viziune futuristă. Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult însă e mesajul de pe clădirea unde are loc licitația: Take care of each other. Simt că în vremurile astea este singurul lucru care contează.” a spus Ina Borcea, fashion editor Harpers Bazaar România.

Până pe 14 noiembrie, va mai putea fi vizitată la Muzeul Național de Artă Contemporană expoziția Based on a True Story: a Collaborative Investigation în care 7 artiști și designeri locali (Apparatus 22, Anca Adina Cojocaru, Maria Guță, Giulia Crețulescu, Lucian Varvaroi și Robert Antoniac) au fost invitați să chestioneze autenticitatea în industria modei, dar și în spațiul personal, în ce privește modul în care hainele contribuie la proiecția propriei noastre identități. Conceptul curatorial se pliază pe tema celei de-a 5-a ediții a festivalului: transparența. Prin lucrărilor lor, artiștii aduc în atenție subiecte precum supra-mediatizarea celebrităților și utilizarea unor formatelor cu capacitate de viralizare adesea simplificatoare, supra-utilizarea limbajului în universul promis de industriile de modă și beauty, influența modului în care sunt reprezentate femeile în media asupra psihicului colectiv sau stereotipii ale masculinității.

O noutate adusă de cea de-a cincea ediție a fost BFFF Insights, un eveniment de industrie, organizat în parteneriat cu 2029 Productions. Acesta a avut în centru o prezentare de portofolii, colectate în urma unui open call de la regizori, operatori, fotografi și stiliști în plină dezvoltare, evaluate de un juriu care acoperă cele 4 arii. Reunind profesioniști locali din marketing, publicitate și producţie, BFFF Insights își dorește să deschidă porțile pentru proiecte viitoare.

Website: https://bucharestfashionfilm.ro/

Facebook: https://www.facebook.com/BucharestFashionFilmFestival

Eveniment: https://www.facebook.com/events/262138882394419

Instagram: https://www.instagram.com/bucharestfashionfilmfest/

Parteneri: UniCredit Bank, NOWNESS, Glitch Shop, 2029 Productions, Conceptual Lab,

Retrofuture, IAA YP

Parteneri media: Radio Guerrilla, IQads, Zile și Nopți, Ziarul Metropolis, ELLE, Cosmopolitan, Glamour, Curatorialist, Dissolved Magazine, Romania Journal, Scena9, Spotmedia, Film Menu, Acoperișul de Sticlă, AARC, Filme-cărți.ro, Movienews.ro, Liternet, The Institute, IQool, 4arte, Munteanu, SMARK

Proiectul este co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului București – Oraş deschis 2021. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB.

GringoTronic by AG Weinberger, Bucuresti, 20 Octombrie , Sala Mare – ARCUB

Pe 20 octombrie ești invitat la Sala Mare – ARCUB București, începând cu ora 20:00, la eveniment cultural de înaltă ținută, dedicat atât pasionaților de blues și jazz, cât și celor dornici să descopere muzicalitatea secolului trecut într-un mod inedit, printr-una dintre cele mai frumoase călătorii muzicale transpuse în imagine, de la blues-ul tradițional și până la electro, de la nașterea patefonului până la noile tehnologii sonore.

Spectatorii vor asista la un flux continuu de sunet, imagine, culoare și emoție, alături de un GRINGO ce pulsează viu și povestește în imagini, sunete și culoare cele mai cuceritoare experiențe ale secolului trecut, dar cu tehnologia zilelor noastre.

O aventură stilistică inedită şi novatoare se naşte chiar sub ochii noştri. GRINGOTRONIC – o îngemănare de stiluri, armonii şi influenţe, pornind de la piesele clasice până la elementele de muzică electronică, însoţite de loopuri de chitară, voce, muzicuţă şi lapsteel guitar, toate filtrate în stilul propriu al lui AG Weinberger. Un experiment sintetic, post-modern, într-un minunat recital de virtuozitate, universul GringoTronic te așteaptă mereu proaspăt, în ton cu evoluția timpurilor și în același timp fidel epocii pe care o aduce în fața spectatorului.

Pentru a respecta regulile impuse de autorități ca urmare a pandemiei COVID-19, biletele sunt limitate la 50% din capacitatea sălii, așa că nu rata concertul de colecție și rezervă-ți locul din timp, online.

Preț bilet:

– 80 lei presale online

– 100 lei la intrare, în ziua concertului

Pentru a putea participa este necesar să fii si tu:

– vaccinat împotriva virusului SARS-CoV-2 și cu minim 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare

– posesor al unui rezultat negativ de test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 de maxim 72 de ore sau al unui test antigen rapid de maxim 48 de ore

– în perioada cuprinsă intre a 15-a și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2

Un eveniment organizat de Fundatia Bluesylvania cu sprijinul Primăriei Capitalei prin ARCUB.

Biletele se găsesc în format electronic pe iabilet.ro, precum și în rețeaua fizica IaBilet Magazinele Flanco, Metrou Unirii 1 (lângă casa de bilete Metrorex), Magazinul Muzica, Magazinele IQ BOX – partener Telekom, Cafe Deko, Club Vintage, Club Quantic, Expirat Halele Carol (în intervalul orar: 18:00-22:00), Hard Rock Cafe, Berăria H, Agențiile Perfect Tour, Magazinele Uman și pe terminalele self-service ZebraPay din toată țara.

Clădiri iluminate în roz, de Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului la Sân

 

Câteva clădiri-simbol sunt iluminate astăzi în roz. Prima zi a lunii octombrie este, la nivel mondial, dedicată luptei împotriva cancerului la sân. La nivel mondial, la fiecare 14 minute, o femeie moare din cauza cancerului la sân.

Maladia poate fi descoperită şi învinsă, printr-un control medical făcut la timp. În România, mai puţin de 10 la sută din noile cazuri sunt diagnosticate în fază incipientă.

La nivel global, cancerul de sân este cea mai frecventă localizare malignă în rândul femeilor, conform Globocan. Se situează pe locul 5 ca şi cauză de deces prin cancer în populaţia mondială, în rândul femeilor (15%). La nivel mondial, peste 30% din totalul femeilor diagnosticate cu cancer sunt femei cu cancer de sân.

Conform datelor statistice la nivel european, în ţările UE cancerul de sân înregistrează peste 522.500 cazuri noi, mult peste cancerul de colon (peste 228.0000 cazuri noi) şi cancerul de plămân (peste 158.100 cazuri noi).

Potrivit Societăţii Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology), se estimează că o femeie din opt care atinge vârsta de 85 de ani va dezvolta cancer de sân în timpul vieţii. 70% din cazurile de cancer de sân sunt descoperite prin autoexaminare. Dar nu toţi nodulii sunt detectabili la atingere, de aceea medicii recomandă efectuarea regulată a mamografiilor. Mamografia este indicată femeilor de peste 50 de ani, o dată pe an. Pentru femeile mai tinere, sub vârsta de 50 de ani este mai indicată ecografia mamară.

Opt din 10 noduli la sân nu sunt canceroşi, dar numai medicul poate decide despre ce tip de nodul este vorba. Statisticile arată că 40% dintre femei vor detecta, la un moment dat în viaţa lor, un nodul mamar. Potrivit Institutului Oncologic Bucureşti, aproape 6.000 de cazuri noi de cancer de sân sunt diagnosticate anual în România. Din păcate însă, cele mai multe femei care suferă de cancer de sân, ajung la medic destul de târziu, adică în stadiul II sau III al bolii. De aceea, numărul femeilor care au murit în ultimii ani de cancer de sân este tot mai mare.

Stadiul în care se află un cancer este exprimat, de obicei folosind o scală de la 0 la IV, stadiul 0 fiind cel în care cancerele nu sunt invazive, care rămân în localizarea iniţială. Stadiul IV înseamnă o diseminare macroscopică, adesea decelabilă şi clinic prin apariţia de tumori (metastatice) în alte ţesuturi şi organe decât ţesutul mamar. Dacă este diagnosticat precoce, înaintea răspândirii în organism, femeile cu cancer de sân au o rată de supravieţuire la 5 ani de 95%. După tratamentul primar, aproximativ 50% dintre paciente vor dezvolta un cancer de sân metastatic. Din momentul diagnosticării acestuia, perioada medie de supravieţuire a acestor paciente este în medie, de 18-30 luni, notează https://canceruldesan.ro.

În România, Ziua luptei împotriva cancerului de sân a fost marcată pentru prima dată în anul 2014, după ce, la 30 septembrie acelaşi an, Senatul şi-a asumat o Declaraţie, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi naţională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând “o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial”.

Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. Declaraţia a fost iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului. La şedinţa Plenului Senatului au participat, în calitate de invitate, Mihaela Geoană – preşedintele Fundaţiei Renaşterea, Cristiana Copos – vicepreşedinte al Fundaţiei şi Andreea Esca – ambasadorul Fundaţiei.

Potrivit Declaraţiei, citită în Plen de senatorul Doina Silistru şi publicată pe site-ul www.senat.ro, România se clasa, la acel moment, pe locul al zecelea în rândul ţărilor europene care se confruntă cu această boală. La nivelul României, statisticile arătau o creştere alarmantă a cazurilor de cancer de la 40.000, în anul 1994, la 98.000, în 2011. “Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (…) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce priveşte incidenţa, cu o rată de 25,2, dar şi mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare şi prevenţie. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supravieţuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 şi 4, ceea ce reduce considerabil rata de supravieţuire”, se susţine în documentul amintit.

Conform aceleiaşi Declaraţii, spitalele judeţene din România deţin echipamentele necesare pentru efectuarea investigaţiilor medicale anuale şi, de asemenea, centrele private de sănătate sunt dotate cu aparatură performantă ce poate veni în completarea analizelor necesare în vederea unui diagnostic precis. O mamografie poate depista o afecţiune a sânului cu doi ani înainte ca ea să poată fi palpată. Senatorul Doina Silistru, care a citit textul Declaraţiei în şedinţa Plenului, a subliniat necesitatea ca statul român să intervină activ prin demararea unui program de conştientizare şi de screening naţional pentru cancerul de sân.

La 10 iunie 2015, Plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă privind declararea zilei de 1 octombrie ca Ziua luptei împotriva cancerului de sân. Actul normativ, iniţiat de un grup de parlamentari PSD, PNL şi UDMR, încurajează cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit şi alte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare privind prevenţia cancerului de sân. În aceeaşi zi, Plenul Senatului a adoptat şi propunerea legislativă privind declararea zilei de 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului.

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 1 octombrie – Ziua luptei împotriva cancerului de sân, la 13 octombrie 2015, în calitate de for decizional în acest caz. La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie – Ziua luptei împotriva cancerului de sân, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.

Potrivit prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân, iar unităţile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân şi pot îndruma pacientele către servicii medicale specializate. Totodată, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată la 1 octombrie şi la nivel mondial. În zeci de ţări se desfăşoară, la această dată, acţiuni la scară largă, cum ar fi iluminări ale unor clădiri în roz, marşuri, distribuirea de fundiţe roz etc, menite să le amintească femeilor că, prin prevenţie şi prin efectuarea de controale medicale periodice, îşi pot păstra sănătatea. Din 2001, Fundaţia Renaşterea a inclus şi România pe lista celor care produc acest tip de eveniment. Pentru a reaminti femeilor că prin control medical anual, cancerul poate fi învins, evenimentul de iluminare în roz a unor clădiri reprezentative se organizează în peste 70 de ţări din toată lumea, conform site-ului https://fundatiarenasterea.ro/.

În Bucureşti, au fost iluminate în roz: Ateneul Român (2001 şi 2018), Muzeul “George Enescu” (2002), Teatrul Naţional (2003), clădirea CEC (2004) şi Biblioteca Centrală Universitară (2005), Muzeul Naţional de Artă (2006), Cercul Militar Naţional (2007), Arcul de Triumf (2008), Institutul Oncologic din Bucureşti (2009), Palatul Parlamentului (2010), Palatul de Justiţie (2011), Banca Naţională a României (2012), Academia de Studii Economice (2013), Muzeul Naţional al Ţăranului Român (2014), Facultatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” (2015), Muzeul Naţional de Artă al României – Palatul Regal (2016), complexul de clădiri Globalworth Tower şi Sky Tower (2017), Palatul Ministerului Agriculturii (2019), Spitalul Colţea (2020). De asemenea, din 2016, şi Palatul Cotroceni a fost iluminat anual, la 1 octombrie, în roz.