Crucea Caraiman, intrată în Cartea Recordurilor ca fiind cea mai înaltă cruce amplasată pe un vârf de munte, va fi trecută în administrarea Ministerului Apărării Naționale în vederea restaurării, autoritățile intenționând ca, în cadrul procesului de reabilitare, să amenajeze în interiorul monumentului un muzeu al neuitării.

     Guvernul a aprobat, joi, printr-un Memorandum, trecerea Crucii Caraiman din domeniul public al orașului Bușteni în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, măsură necesară pentru finanțarea reabilitării monumentului din bugetul ministerului, se precizează într-un comunicat al Executivului.

     În textul memorandumului se arată că monumentul necesită lucrări de intervenție/reabilitare estimate la suma de 6 milioane de lei, astfel că Primăria Bușteni a transmis o scrisoare de intenție MApN privind identificarea unor soluții de finanțare la nivelul instituției militare pentru susținerea lucrărilor.

     În acest context, luând în calcul importanța monumentului dedicat memoriei militarilor români căzuți în Primul Război Mondial, s-a decis că soluția este asigurarea finanțării de la bugetul anual al Ministerului Apărării Naționale, astfel că ministerul a cerut să fie inițiate demersurile pentru a intra în administrarea obiectivului.

    "Reabilitarea imobilului este impusă și de participarea în cadrul manifestărilor și activităților incluse în cadrul Programului Național ‘România 100’, inițiat în baza Hotărârii Guvernului nr. 24/2014 privind instituirea Programului Național ‘România 100’, pentru aniversarea, la 1 Decembrie 2018, a 100 de ani de la crearea statului național, unitar, român", se arată în memorandum.

     Inițial, în urmă cu aproximativ doi ani, autoritățile de la Bușteni au anunțat că acest monument va fi restaurat cu fonduri norvegiene în valoare de două milioane de euro, în condițiile în care, de la momentul inaugurării sale, din anul 1928, acesta nu a beneficiat de intervenții majore.

     Mai mult, la vremea respectivă a fost inițiată și o campanie de strângere de fonduri intitulată "Dați un ban pentru Caraiman", din care ar fi putut fi achitată cota de cofinanțare, iar în pliantul de promovare a campaniei se preciza că proiectul prevede amenajarea unui heliport balizat, iluminare arhitecturală inteligentă a monumentului, minicentrală meteo, Infopoint, dar și acces wi-fi la internet.

       City managerul Primăriei Bușteni, Marian Ilie, a declarat, joi, că fondurile norvegiene nu au putut fi atrase, iar din bugetul orașului nu pot fi susținute aceste lucrări.

     "Nu am respectat normele impuse de unitatea de management a proiectelor de la cultură și au fost proiecte mai importante decât al nostru. (…) Suma este prea mare. (…) Nu ne permitem, nu avem cum, înseamnă ca 30%-40% din buget să îl alocăm unui monument istoric, nu avem cum, e imposibil", a declarat Marian Ilie.

      Potrivit lui, pe lângă lucrările de reabilitare a Crucii Caraiman, proiectul prevede și amenajarea, în interiorul acesteia, a unui muzeu al neuitării.

     "Monumentul o să aibă o formulă foarte interesantă. În afară de reabilitarea și punerea lui în valoare și de încercarea de a găsi niște soluții de conservare profesioniste, în interiorul lui (…) vom realiza un muzeu al neuitării și acolo să facem o scurtă recapitulare a ceea ce s-a întâmplat din 1916 încoace, să aducem niște uniforme, ceva materiale de la Muzeul Militar, să creăm niște holograme, niște imagini digitale 3D care să transmită ceva tinerilor, în mod special", a spus city managerul Primăriei Bușteni.

      Crucea Caraiman, monument istoric clasat în grupa A, a fost desemnată cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, aceasta fiind situată la altitudinea de 2.291 metri.

       Crucea a fost construită între anii 1926 și 1928, prin grija Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, în memoria eroilor români din Primul Război Mondial.

      Monumentul are o înălțime totală de 39,5 metri, din care 8,37 metri măsoară soclul, anvergura brațelor orizontale fiind de 14,97 metri.

Lasă un răspuns