Câteva clădiri-simbol sunt iluminate astăzi în roz. Prima zi a lunii octombrie este, la nivel mondial, dedicată luptei împotriva cancerului la sân. La nivel mondial, la fiecare 14 minute, o femeie moare din cauza cancerului la sân.
Maladia poate fi descoperită şi învinsă, printr-un control medical făcut la timp. În România, mai puţin de 10 la sută din noile cazuri sunt diagnosticate în fază incipientă.
La nivel global, cancerul de sân este cea mai frecventă localizare malignă în rândul femeilor, conform Globocan. Se situează pe locul 5 ca şi cauză de deces prin cancer în populaţia mondială, în rândul femeilor (15%). La nivel mondial, peste 30% din totalul femeilor diagnosticate cu cancer sunt femei cu cancer de sân.
Conform datelor statistice la nivel european, în ţările UE cancerul de sân înregistrează peste 522.500 cazuri noi, mult peste cancerul de colon (peste 228.0000 cazuri noi) şi cancerul de plămân (peste 158.100 cazuri noi).
Potrivit Societăţii Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology), se estimează că o femeie din opt care atinge vârsta de 85 de ani va dezvolta cancer de sân în timpul vieţii. 70% din cazurile de cancer de sân sunt descoperite prin autoexaminare. Dar nu toţi nodulii sunt detectabili la atingere, de aceea medicii recomandă efectuarea regulată a mamografiilor. Mamografia este indicată femeilor de peste 50 de ani, o dată pe an. Pentru femeile mai tinere, sub vârsta de 50 de ani este mai indicată ecografia mamară.
Opt din 10 noduli la sân nu sunt canceroşi, dar numai medicul poate decide despre ce tip de nodul este vorba. Statisticile arată că 40% dintre femei vor detecta, la un moment dat în viaţa lor, un nodul mamar. Potrivit Institutului Oncologic Bucureşti, aproape 6.000 de cazuri noi de cancer de sân sunt diagnosticate anual în România. Din păcate însă, cele mai multe femei care suferă de cancer de sân, ajung la medic destul de târziu, adică în stadiul II sau III al bolii. De aceea, numărul femeilor care au murit în ultimii ani de cancer de sân este tot mai mare.
Stadiul în care se află un cancer este exprimat, de obicei folosind o scală de la 0 la IV, stadiul 0 fiind cel în care cancerele nu sunt invazive, care rămân în localizarea iniţială. Stadiul IV înseamnă o diseminare macroscopică, adesea decelabilă şi clinic prin apariţia de tumori (metastatice) în alte ţesuturi şi organe decât ţesutul mamar. Dacă este diagnosticat precoce, înaintea răspândirii în organism, femeile cu cancer de sân au o rată de supravieţuire la 5 ani de 95%. După tratamentul primar, aproximativ 50% dintre paciente vor dezvolta un cancer de sân metastatic. Din momentul diagnosticării acestuia, perioada medie de supravieţuire a acestor paciente este în medie, de 18-30 luni, notează https://canceruldesan.ro.
În România, Ziua luptei împotriva cancerului de sân a fost marcată pentru prima dată în anul 2014, după ce, la 30 septembrie acelaşi an, Senatul şi-a asumat o Declaraţie, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi naţională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând „o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial”.
Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. Declaraţia a fost iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului. La şedinţa Plenului Senatului au participat, în calitate de invitate, Mihaela Geoană – preşedintele Fundaţiei Renaşterea, Cristiana Copos – vicepreşedinte al Fundaţiei şi Andreea Esca – ambasadorul Fundaţiei.
Potrivit Declaraţiei, citită în Plen de senatorul Doina Silistru şi publicată pe site-ul www.senat.ro, România se clasa, la acel moment, pe locul al zecelea în rândul ţărilor europene care se confruntă cu această boală. La nivelul României, statisticile arătau o creştere alarmantă a cazurilor de cancer de la 40.000, în anul 1994, la 98.000, în 2011. „Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (…) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce priveşte incidenţa, cu o rată de 25,2, dar şi mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare şi prevenţie. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supravieţuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 şi 4, ceea ce reduce considerabil rata de supravieţuire”, se susţine în documentul amintit.
Conform aceleiaşi Declaraţii, spitalele judeţene din România deţin echipamentele necesare pentru efectuarea investigaţiilor medicale anuale şi, de asemenea, centrele private de sănătate sunt dotate cu aparatură performantă ce poate veni în completarea analizelor necesare în vederea unui diagnostic precis. O mamografie poate depista o afecţiune a sânului cu doi ani înainte ca ea să poată fi palpată. Senatorul Doina Silistru, care a citit textul Declaraţiei în şedinţa Plenului, a subliniat necesitatea ca statul român să intervină activ prin demararea unui program de conştientizare şi de screening naţional pentru cancerul de sân.
La 10 iunie 2015, Plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă privind declararea zilei de 1 octombrie ca Ziua luptei împotriva cancerului de sân. Actul normativ, iniţiat de un grup de parlamentari PSD, PNL şi UDMR, încurajează cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit şi alte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare privind prevenţia cancerului de sân. În aceeaşi zi, Plenul Senatului a adoptat şi propunerea legislativă privind declararea zilei de 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului.
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 1 octombrie – Ziua luptei împotriva cancerului de sân, la 13 octombrie 2015, în calitate de for decizional în acest caz. La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie – Ziua luptei împotriva cancerului de sân, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.
Potrivit prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân, iar unităţile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân şi pot îndruma pacientele către servicii medicale specializate. Totodată, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.
Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată la 1 octombrie şi la nivel mondial. În zeci de ţări se desfăşoară, la această dată, acţiuni la scară largă, cum ar fi iluminări ale unor clădiri în roz, marşuri, distribuirea de fundiţe roz etc, menite să le amintească femeilor că, prin prevenţie şi prin efectuarea de controale medicale periodice, îşi pot păstra sănătatea. Din 2001, Fundaţia Renaşterea a inclus şi România pe lista celor care produc acest tip de eveniment. Pentru a reaminti femeilor că prin control medical anual, cancerul poate fi învins, evenimentul de iluminare în roz a unor clădiri reprezentative se organizează în peste 70 de ţări din toată lumea, conform site-ului https://fundatiarenasterea.ro/.
În Bucureşti, au fost iluminate în roz: Ateneul Român (2001 şi 2018), Muzeul „George Enescu” (2002), Teatrul Naţional (2003), clădirea CEC (2004) şi Biblioteca Centrală Universitară (2005), Muzeul Naţional de Artă (2006), Cercul Militar Naţional (2007), Arcul de Triumf (2008), Institutul Oncologic din Bucureşti (2009), Palatul Parlamentului (2010), Palatul de Justiţie (2011), Banca Naţională a României (2012), Academia de Studii Economice (2013), Muzeul Naţional al Ţăranului Român (2014), Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (2015), Muzeul Naţional de Artă al României – Palatul Regal (2016), complexul de clădiri Globalworth Tower şi Sky Tower (2017), Palatul Ministerului Agriculturii (2019), Spitalul Colţea (2020). De asemenea, din 2016, şi Palatul Cotroceni a fost iluminat anual, la 1 octombrie, în roz.