Care este cauza dezastrului de la BAC în opinia lui Cristian Tudor Popescu. PLUS: Ce notă a luat

Cristian Tudor Popescu, editorialist Gândul, comentează rezultatele de la bacalaureatul 2011, unde 55,53% dintre elevi au picat.

Cristian Tudor Popescu comentează rezultatele de la bacalaureatul 2011, unde 55,53% dintre elevi au picat.

"Mai întâi, nu sunt de părere că rezultatele dezastruoase sunt cauzate de stresul pe care cică l-ar fi creat elevilor camerele de luat vederi sau supraveghetorii. Dacă n-ai de gând să copiezi, adică să furi, dacă eÅŸti ocupat să scrii ce ÅŸtii, cu ce te deranjează că eÅŸti filmat? În mall sunt camere de supraveghere peste tot – când iese să mai dea o tură cu băieÅ£ii ÅŸi fetele, că iar n-are chef de învăţat, nu se simte stresat, inhibat, domnu’ elev?
AÅŸa cum la proba de matematică, am ÅŸi încercat să demonstrez practic, subiectele nu au fost grele, era suficientă o pregătire medie pentru a trece acest examen. E,de asemenea, o amăgire comodă să credem că de vină pentru rezultatele de la bac sunt ministrul Funeriu cu gafele lui, guvernul incompetent Boc sau egolatrul iresponsabil T. Băsescu, preÅŸedinte".

Cristian Tudor Popescu spune că principala cauză a rezultatelor slabe o reprezintă lipsa valorilor din societatea actuală şi mărturiseşte care a fost media lui la bacalaureat.

"Cauza fundamentală a "dezastrului de la bac" este faptul că a ÅŸti nu mai este o valoare în societatea românească de azi. Eu am făcut liceul într-o perioadă în care cultura generală era un motiv de mândrie. Dacă aveai cunoÅŸtinÅ£e în mai multe domenii, dacă vorbeai corect româneÅŸte, erai un om respectat, un om ‘cu carte’. Åži exista o anume gratuitate în actul de a învăţa, voiai pur ÅŸi simplu să ÅŸtii ca să-Å£i reduci neÅŸtiinÅ£a, în care nu te simÅ£eai bine, nu gândindu-te neapărat că vei avea astfel o slujbă mai bună sau bani mai mulÅ£i. Nici măcar notele nu erau un scop. Media mea la bacalaureat a fost 9.83, dar în timpul liceului am avut note de toată mâna, fiindcă citeam ce voiam ÅŸi când voiam eu. Dar citeam, stimaÅ£i liceeni de azi, chiar citeam."

Internetul a reÅ£inut ce-a vrut din ce-am spus la Realitatea TV despre examenul de bacalaureat. Reiau subiectul ca să nu fiu înÅ£eles greÅŸit.

Mai întâi, nu sunt de părere că rezultatele dezastruoase sunt cauzate de stresul pe care cică l-ar fi creat elevilor camerele de luat vederi sau supraveghetorii. Dacă n-ai de gând să copiezi, adică să furi, dacă eÅŸti ocupat să scrii ce ÅŸtii, cu ce te deranjează că eÅŸti filmat? În mall sunt camere de supraveghere peste tot – când iese să mai dea o tură cu băieÅ£ii ÅŸi fetele, că iar n-are chef de învăţat, nu se simte stresat, inhibat, domnu’ elev?

AÅŸa cum la proba de matematică am ÅŸi încercat să demonstrez practic, subiectele nu au fost grele, era suficientă o pregătire medie pentru a trece acest examen. E, de asemenea, o amăgire comodă să credem că de vină pentru rezultatele de la bac sunt ministrul Funeriu cu gafele lui, guvernul incompetent Boc sau egolatrul iresponsabil T. Băsescu, preÅŸedinte.

Cauza fundamentală a "dezastrului de la bac" este faptul că a ÅŸti nu mai este o valoare în societatea românească de azi. Eu am făcut liceul într-o perioadă în care cultura generală era un motiv de mândrie. Dacă aveai cunoÅŸtinÅ£e în mai multe domenii, dacă vorbeai corect româneÅŸte, erai un om respectat, un om "cu carte". Åži exista o anume gratuitate în actul de a învăţa, voiai pur ÅŸi simplu să ÅŸtii ca să-Å£i reduci neÅŸtiinÅ£a, în care nu te simÅ£eai bine, nu gândindu-te neapărat că vei avea astfel o slujbă mai bună sau bani mai mulÅ£i. Nici măcar notele nu erau un scop. Media mea la bacalaureat a fost 9.83 , dar în timpul liceului am avut note de toată mâna, fiindcă citeam ce voiam ÅŸi când voiam eu. Dar citeam, stimaÅ£i liceeni de azi, chiar citeam.

Astăzi, cultura generală nu mai înseamnă aproape nimic. Sunt la modă în spaÅ£iul public aproximaÅ£ia ÅŸi ignoranÅ£a în materie de orice: limbă română, limbă engleză, istorie, geografie, logică, literatură, ca să nu mai vorbim de matematică ÅŸi fizică, practic inexistente. NeÅŸtiinÅ£a, când este dublată de bani ÅŸi notorietate, devine chiar o calitate simpatică.

După părerea mea, există două categorii principale printre cei care au picat bacul. În primul rând e vorba de cei care n-au vrut să înveÅ£e, considerând că ei nu sunt "fraieri", ÅŸi că se vor descurca într-un fel. Pentru aceÅŸtia nu cred că se poate face nimic nici în sesiunea a doua. Supravegherea examenelor trebuie menÅ£inută, gradul de accesibilitate al subiectelor poate fi acelaÅŸi, iar dacă îÅŸi vor petrece vara distrându-se, atunci, din toamnă, îÅŸi vor căuta un loc de muncă, nu e nicio tragedie – nu luăm în discuÅ£ie cazul părinÅ£ilor inconÅŸtienÅ£i care or să-i Å£ină acasă în continuare. Unii se vor descurca ÅŸi fără diploma de bac, alÅ£ii nu, ÅŸi atunci poate că se vor decide, în fine, să înveÅ£e.

Cea de-a doua categorie o reprezintă elevii capabili într-un anume domeniu, care ÅŸtiu deja ce vor face ÅŸi pentru care bacul e o pierdere de timp. În cazul unui tânăr bun la informatică, dorind să lucreze în acest sector, nuvelele lui Slavici sau filosofia lui Blaga sunt chinuri inutile. La fel cum pentru cine se îndreaptă hotărât spre o disciplină umanistă, algebra de grup, inel, corp, integrala sau limitele de ÅŸiruri sunt pedepse considerate nemeritate.

Specializarea este o caracteristică a pieÅ£ei muncii de azi – nu o agreez, mă mărginesc să o constat. Pentru aceÅŸti tineri, e în mod evident necesară o regândire nu numai a examenului de bacalaureat, dar ÅŸi a întregii programe a claselor XI – XII. Există, fireÅŸte, tabuuri ÅŸi cutume greu de clintit, dar, dacă ne amintim că limba latină a fost cândva o materie de bază în liceu, pentru ca azi să fie aproape uitată? – ceea ce, din punctul meu de vedere, de culturist generalist, nu e neapărat bine, dar aÅŸa merge viaÅ£a.

About Post Author

besteven

See author's posts