Brăila, candidat la capitală europeană 2021, fără teatru și port,dar cu mall și cu hypermarketuri, cu un singur spital renovat si cu alte 2 in stare jalnică, cu medici plecați în alte țări…

      În prezent , Teatrul Maria Filotti este închis, aflat in veșnică renovare și în curs de obținere a unei autorizații ISU.

  Renumita clădire a teatrului a devenit "Ghencea" pentru trupa de actori care sunt nevoiți să joace în Galați sau în alte orașe.

    Brăila, orașul "fără" primar și cu președintele consiliului în arest. Astăzi, Brăila este doar un oraș fantomă.

   O Gradina Mare un pic întreţinută ,cu Castelul de Apă -înainte de ’90 avea la ultimul etaj un bar rotitor,a fost primul bar rotitor din Europa şi cel mai înalt şi care aşteaptă să fie renovat dar probabil se va prabuși până atunci, un parc Monument dar fără de monument, staţiunea Lacu Sarat e încă la mare căutare de către străinii de vârsta a 3 a , nostalgici și care acum gasesc numai ruine, în locul hotelurilor si restaurantelor de alta dată.

    Brăila mai există, ca multe alte orașe cu tradiție din țară, doar datorită banilor "pompați" în țară de către cei care muncesc sau "muncesc altfel" prin alte țari, și mai ales de către populațía brăileană de sex feminin, parcă un blestem al tantii Elvira, simbolul de marcă al Brăilei…uitându-se adevaratele valori.

   Doar Dunărea a mai rămas. Pe ea nu au putut să o fure…

Încă mai așteptăm minuni și investitori!  

   Cu o tradiție de peste 150 de ani, din care 50 de ani de activitate neîntreruptă, Teatrul "Maria Filotti" din Brăila era  în elita instituțiilor teatrale ale lumii, fiind aclamat la scenă deschisă și premiat în cele mai importante festivaluri naționale și internaționale.

   Clădirea teatrului a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea și este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural național.

   Ziarul local ‘Mercur’ este cel care face, în 1840, prima referire oficială despre o manifestare teatrală la Brăila.

  Clădirea a purtat de-a lungul timpului denumiri ca Teatrul Rally, Teatrul Regal, Teatrul Comunal (1919), Teatrul de stat Brăila-Galați (1949), iar din 1969 primește numele celebrei artiste de sorginte brăileană, Maria Filotti.

    Construit în jurul anului 1850, Hotelul Rally reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arenă de vară, cofetărie.

   În anul 1860, în centrul Brăilei, sunt consemnate două săli cu scene pentru teatru.

 Una era la Cazinoul lui Nicoleto Armelini, situat pe locul unde s-a construit mai apoi Hotelul Francez, iar cea de-a doua era sala Rally, actualul imobil unde se află astăzi Teatrul ‘Maria Filotti’.

   Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalități de prestigiu ale artei europene, printre care Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Saliapin și George Enescu au oferit reprezentații memorabile publicului brăilean.

    A fost o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache și Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.

     Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din țară și din străinătate.

    Aici au debutat Hariclea Darclée, în 1881, și Maria Filotti, în 1905.

    Teatrul Rally a devenit Regal, după spectacolul dat în onoarea Majestății Sale Carol I, în 1878. În 1859, se iau primele măsuri pentru întărirea galeriei, iar în 1872 este consemnat un accident legat de căderea unei bucăți din tavan.

    Cei doi proprietari ai clădirii, Ianache Rally și George Rally, întocmesc un raport de constatare a reparațiilor efectuate asupra clădirii, pe care îl înaintează către municipalitate.

    În raport se arată că au fost reparate, pe lângă tavan, arcul de deasupra ușii dinspre galerie, stâlpii cu arc din subteran, zidăria fațadei și anumite părți au fost consolidate cu coloane de fier.

    În 1895, proprietarii clădirii, George și Demostene Rally, se împrumută de la Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei, ipotecând imobilul.

    Prin neplata datoriei, teatrul intră în proprietatea lui Dumitru Ionescu.

  În 1910, Teatrul Rally va fi cedat de proprietarul său, Dumitru Ionescu, prin testament, Primăriei.

   ‘Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest legat, le recomand din inimă iubire de dreptate și adevăr și mai presus aplicațiunea la muncă neîntreruptă și cinstită, că numai în aceasta eu am găsit mai multă mulțumire în viața mea.

 Milă către cei nenorociți și suferinzi și dragoste desăvârșită către religie și neam’, se arată în testamentul lui Dumitru Ionescu.

   Documentul prin care Dumitru Ionescu donează clădirea Primăriei Brăila este expus în Sala Monumentală a Teatrului.

    Aici, la 15 aprilie 1949, se înființează Teatrul de Stat Brăila-Galați, primul spectacol prezentat publicului fiind ‘La Ilie bun și vesel’, de Ion Dămian, în regia lui Victor Bumbești.

   Din 1954, Teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 primește numele actriței Maria Filotti, pe care îl poartă și astăzi.

   Maria Filotti, una dintre cele mai apreciate actrițe române ale secolului al XX-lea, s-a născut la 4 octombrie 1883, în comuna Batogu, județul Brăila.

    Urmează cursuri de teatru la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică unde o are profesoară pe Aristizza Romanescu.

   ‘Veșnic sunt nemulțumită de mine’, sunt cuvintele pe care le-a pus la baza unei cariere strălucite această actriță care s-a remarcat prin talent, dăruire, spirit analitic, inteligență, prestanță și devotament.

    A jucat în 167 de piese, dintre care în 45 a deținut roluri principale.

   Creațiile sale din ‘Hedda Gabler’, de H. Ibsen, ‘Pescărușul’, de A. P. Cehov, ‘O femeie fără importanță’, ‘Evantaiul doamnei Windermere’, ‘Soțul ideal’, de O. Wilde, ‘Dama cu camelii’, după A. Dumas, ‘Anna Karenina’, după L. Tolstoi, ‘O noapte furtunoasă’, de I.L.Caragiale au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc.

    Maria Filotti a fost membră în Comitetul Internațional al Societății Universale de Teatru, societară de onoare a Teatrului Național din București și, timp de treizeci de ani, profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică.

   În perioada 1980-1988, clădirea teatrului a fost consolidată, renovată și restaurată de o echipă de arhitecți, constructori, graficieni, pictori, sculptori, ceramiști și sticlari.

   Partea de pictură a fost restaurată de Nae Moldoveanu, Constantin Firică, Dumitru Mițurcă, Ștefan Câlția și Nic Mitrofan, cea de stucatură de Mihai Istudor și Costel Badea, de ceramică s-a ocupat Dumitru Rădulescu, iar de vitralii din curtea interioară, Virgil Mihăescu și Ion Stendl, coordonatorul de artă monumentală fiind Virgil Mihăescu.

    Sala Mare a Teatrului a fost restaurată în perioada 1980-1983, cu elemente noi de artă monumentală, stucatură, pictură, candelabre și corpuri de iluminat.

  Primul spectacol prezentat după restaurare, pe 13 februarie 1983, a fost ‘Despot Eraclidul’, de D. Mutașcu, în regia lui Constantin Codrescu.

   Un interes deosebit l-a reprezentat cortina de pe scenă, creată de Val Munteanu și realizată la Decorativa București.

   Cortina cuprinde elemente care țin de arhitectura și istoricul Brăilei, casele și corăbiile de altădată, bogățiile Dunării și ale Bărăganului, dar și semnele simbolice ale teatrului.

    Sala Mare are 265 de locuri în stal, 32 locuri în loji, 10 locuri în loja centrală, 52 locuri la balcon.

 Are instalație de aer condiționat, este dotată cu instalație computerizată de lumini, instalație modernă de sonorizare și scenă culisantă.

   Sala Studio a fost reamenajată și dotată în perioada 2004-2005, în cadrul proiectului european cu finanțare Phare — ‘Integrarea socială a tinerilor cu dizabilități — Terapia prin teatru’.

   Sala este astăzi un spațiu care beneficiază de aparatură modernă de lumini și sunet, destinată în special spectacolelor de teatru experimental.

   Este organizată modular, are 75 de locuri, cu posibilitate de suplimentare până la 100 de locuri și este dotată cu instalație de ventilație.

  Teatrul mai are și o sală de conferințe, refăcută în 1988, dotată cu mobilier stil, care are un număr de 160 locuri.

   Muzeul teatrului, amenajat în foaier, cuprinde o mini-expoziție de costume de teatru din spectacole importante, piese de mobilier recondiționate, obiecte personale și fotografii ale actriței Maria Filotti, expoziție de afișe din stagiunile trecute.

   Foaierul cu podium este dotat cu mobilier stil, candelabre, covoare manuale care reproduc modelul picturii de pe tavan.

  Foaierul mic este un spațiu intim, elegant, situat în apropierea muzeului teatrului, care poate găzdui până la 30-40 de persoane pentru diverse manifestări.

   În holul de intrare în Sala Studio se află o expoziție de fotografii din spectacolele teatrului din perioada 1949-1980. Aici pot fi văzuți actorii Vasilica Tastaman, Ștefan Mihăilescu Brăila, Mihai Pălădescu, Jeni Dumitrescu, Petre Simionescu, Dumitru Pâslaru.

    Între 1980-1984, s-a realizat o nouă intrare principală dinspre Piața Traian, s-a creat Holul Monumental în directă legătura cu noua intrare, au fost reamenajate foaierele, s-a mărit scena și s-a creat Sala Studio.

   Clădirea monumentală a Teatrului ‘Maria Filotti’ a intrat, într-un amplu proces de restaurare și consolidare, proiect în valoare de peste 15 milioane de lei, realizat cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional.

   Proiectul, intitulat ‘Restaurarea și consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti Brăila’, presupune execuția lucrărilor de rezistență, arhitectură, acoperișuri, ornamente, instalații de ventilație și instalații electrice, iar perioada de implementare este de 18 luni.

    Va fi, poate, cea mai pretențioasă lucrare, pentru că este o serie întreagă de elemente atât artistice, cât și de rezistență.

  Lucrările de reabilitare nu vor afecta activitatea teatrului.

 O să lucrăm și la partea de acoperiș, pentru că am avut infiltrații de apă.

 În subsol, atunci când s-au făcut intervențiile, în anii ’80, nu s-a făcut și o hidroizolație corespunzătoare, doar ce se putea face la momentul respectiv. Din această cauză, umezeala urcă și la parter există astfel de probleme.

  Partea de acoperiș trebuie ignifugată. Valoarea totală a contractului este de 15,6 milioane de lei, din care 80,35% reprezintă fonduri europene nerambursabile, 17,65% bani de la bugetul de stat și 2% contribuția de la bugetul local.

   Proiectul asigură continuitatea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Brăila.

  Ultimele intervenții de amploare la imobil s-au făcut în perioada 1980-1988, când teatrul a fost consolidat, renovat și restaurat de o echipă formată din arhitecți, constructori, graficieni, pictori, sculptori, ceramiști și sticlari.

  Atât trecerea timpului, cât și lipsa fondurilor și-au pus amprenta pe aspectul și funcționalitatea clădirii care, deși nu a suferit deocamdată deteriorări care să afecteze siguranța în funcționarea ei, prezintă fisuri în zidărie, în special pe fațadele dinspre Piața Traian și strada Mihai Eminescu, infiltrații vizibile la interior, provenite din lipsa de continuitate a învelitorii, ornamente și tapet textil deteriorat, lipsa izolației termice a podului, afectarea zidăriei de cărămidă a subsolului și a parterului ca urmare a umidității excesive, degradarea tâmplăriei din lemn de la uși și ferestre și lipsa unui sistem de ventilație și încălzire-răcire a spațiilor, care să corespundă standardelor actuale de confort.

    Funcțional, clădirea, privită în ansamblul ei este un complex cultural de o importanța deosebită. Prin proiectul ‘Restaurare și consolidarea Teatrului Maria Filotti Brăila’ se dorește aducerea acestei clădiri la standardele Uniunii Europene și păstrarea ei în patrimoniul orașului.

  ‘Restaurarea acestei clădiri va imprima un nou aspect arhitectonic zonei, ceea ce va duce la creșterea numărului de evenimente organizate în acest spațiu și implicit la creșterea numărului de vizitatori’, se arată în documentul ce cuprinde motivele care au stat la baza conceperii proiectului de restaurare.

   Teatrul cuprinde, în momentul de față, două săli de spectacole, una cu 370 de locuri, iar cea de-a doua cu 100 de locuri, o sală de conferințe cu 170 de locuri, o sală foaier cu 60 de locuri, două foaiere pentru manifestări expoziționale și expunere muzeală, un hol monumental, săli de repetiții, ateliere de creație si producție, bibliotecă, magazii de costume, decoruri și recuzită, depozite pentru aparatură, cabine actori, scenă culisantă, birouri pentru administrație și secretariat literar și agenție teatrală.

   Cu o istorie bogată și impresionantă, Teatrul ‘Maria Filotti’ din Brăila poate fi un teatru de referință în țară și în lume.

 Repertoriul variat, alcătuit din piese ale dramaturgiei naționale, precum și din repertoriul universal, este pus în valoare de regizori valoroși precum Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Constantin Codrescu, Mircea Daneliuc, Dominic Dembinski, Victor Ioan Frunză.

  Lor și se alătură regizorii tineri precum Radu Afrim, Radu Apostol, Sorin Militaru, Szabó Istvan, Radu Nichifor, Ilinca Stihi, Iris Spiridon, Alexandru Lustig, care au găsit în teatrul din Brăila spațiul ideal pentru ‘înscenarea" temelor dramaturgiei contemporane. Recunoașterea valorii producțiilor artistice ale Teatrului ‘Maria Filotti’ s-a concretizat prin invitații constante la festivaluri din țară — București, Brașov, Timișoara, Arad, Baia Mare, Piatra Neamț, Galați, precum și la evenimente din străinătate — Franța, Turcia, Republica Moldova, Albania, Italia.

   Începând din 1995, Teatrul ‘Maria Filotti’ găzduiește Concursul Internațional de Canto ‘Hariclea Darclée’, inițiat de soprana Mariana Nicolesco, iar din 2004 organizează Festivalul Internațional de Teatru ‘Zile și Nopți de Teatru European’.

– articol scris de Iulian Ene, 06 ian 2016

About Post Author

Lasă un răspuns