INCEPUTUL EREI BEATLES

                                    5 oct.1962 – Membrii trupei The Beatles au lansat primul lor hit în Anglia, "Love Me Do"Love Me Do

     Chiar dacă istoria Beatles a început cu Love Me Do, cântecul scris de Lennon şi McCarthy în 1957 pe când aveau 17, respectiv 16 ani, prima piesă a celebrei trupe care îţi vine în minte când te apucă nostalgia după „the fab four”, este Yesterday.

    Ieri / când toate grijile păreau atât de departe / acum arată de parcă s-au reîntors pentru totdeauna / oh, eu cred în ziua de ieri.

       Primul single, Love Me Do, a ajuns în top pe locul patru în luna octombrie, iar în august 1963, Beatles se aflau de şapte săptămâni în fruntea topurilor cu She Loves You.

      Formaţia The Beatles a cucerit America în 1964, după o apariţie la show-ul de televiziune al lui Ed Sullivan, la care se relatează că s-ar fi uitat de 73 de milioane de telespectatori.

     În 1969, Sir Paul s-a însurat cu Linda Eastman, cu care a avut trei copii, adoptând-o totodată pe fiica Lindei dintr-o căsătorie anterioară.

    În perioada în care a avut loc căsătoria, între membrii formaţiei începuseră să apară divergenţe de ordin muzical şi personal. Sir Paul şi-a lansat primul său album solo, McCartney în 1970, aproximativ în aceeaşi perioadă cu ceea ce este considerat cântecul de lebădă al Beatles-ilor, Let It Be.

      WINGS: 1972 -1981 Noua formaţie a lui Sir Paul, Wings, a avut componenţe diferite în anii 70, iar cântecele lui, adesea calificate de critici drept prea sentimentale, s-au bucurat de mare succes la public.

    Mull of Kyntire s-a menţinut pe primul loc timp de nouă săptămâni în 1977, şi timp de mai mulţi ani a deţinut recordul la vânzări în Marea Britanie.

     Alte piese de succes ale formaţiei Wings sunt tema muzicală James Bond, Live and Let Die şi Band on the Run.

   În decembrie 1980, fostul coleg de formaţie al lui Sir Paul, John Lennon, a fost împuşcat mortal la intrarea în clădirea în care locuia la New York. SOLO: 1982 – 1991

    După desfiinţarea formaţiei Wings, Sir Paul a continuat să aibă succes în cariera sa solo cu albunele McCartney II şi Tug of War.

    Duetele cu Stevie Wonder, în piesa Ebony and Ivory, şi cu Michael Jackson, în The Girl is Mine, au fost nişte hit-uri, dar criticii au început să se arate tot mai nemulţumiţi de natura ‘prea sentimentală’ a pieselor compuse de Sir Paul.

    Nici publicul nu a primit cu mare entuziasm, în 1984, filmul Give My Regards to Broad Street, scris de Sir Paul, care interpretează şi rolul principal, deşi un single din film, No More Lonely Nights, a avut un succes uriaş.

    Reputaţia lui de inovator a suferit o nouă lovitură în decembrie 1984, când a a lansat We All Stand Together.

   În 1989, Flowers in the Dirt, care conţine mai multe colabărări cu Elvis Costello, a fost mai bine primit.

  A urmat şi primul său turneu mondial din ultimii 10 ani.

Iar în perioada premergătoare împlinirii vârstei de 50 de ani, Sir Paul a explorat pentru prima dată şi domeniul muzicii clasice, scriind, împreună cu compozitorul Carl Davis, muzica pentru Liverpool Oratorio.

  LEGENDA: 1992 -2001 Pe fondul invocării, de către mulţi muzicieni pop britanici, a influenţei exercitate de Beatles, Sir Paul a contribuit la alcătuirea albumelor Antologiei Beatles, şi a participat la serialul de televiziune care a însoţit-o.

   Poate drept rezultat, următorul său album, Flaming Pie,, a fost marcat şi de revenirea la muzica şi cântecele R&B care îi inspiraseră pe Beatles cu 30 de ani în urmă.

   A continuat să fie interesat de muzica clasică, şi a lansat două albume de muzică de dans sub pseudonimul The Fireman.

   În 1996, Sir Paul a inaugurat la Liverpool un institut pentru artele spectacolului, construit pe locul fostei sale şcoli.

 În anul următor, a fost înnobilat. Bucuria onorurilor a fost umbrită de pierderea soţiei sale Linda, care a murit de cancer la sân, la vârsta de 56 de ani.

   Despre Paul :

    Familia McCartney s-a mutat de mai multe ori în perioada în care Sir Paul era încă mic, dar în cele din urmă au ales o casă de pe strada Forthlin, din Liverpool, în 1955.

    Peste numai un an, mama lui Sir Paul a murit de cancer la sân.

   Avea 47 de ani. Această tragedie a avut un impact enorm asupra lui Sir Paul, care se referă la mama lui în cântecul Let It Be, cu celebrele sale versuri ‘ When I find myself in times of trouble, mother Mary comes to me". La puţin timp după moartea mamei, Sir Paul i-a cerut tatălui să îi cumpere o ghitară; tânărul muzician a învăţat să cânte la acest instrument imitând piesele de mare succes R&B pe care le auzea la radio.

    În octombrie 1957, s-a prezentat la o audiţie pentru formaţia lui John Lennon, The Quarrymen, şi i s-a propus să se alăture grupului.

   Sir Paul şi John Lennon au început să compună cântece împreună.

   În casa de pe Strada Forthlin au fost create câteva dintre piesele de succes ale acestei perioade de început, între care Love me Do şi I Saw Her Standing There.

   Cam în aceeaşi perioadă a fost compus şi cântecul When I am 64, despre care se relatează că ar fi figurat şi în programul unor concerte. După o perioadă în care au cântat la Indra Club, în Germania de vest, formaţia – rebotezată acum The Beatles – a revenit în 1960 la Liverpool.

   Cu prilejul unei apariţii la clubul de noapte Cavern, The Beatles au fost remarcaţi de Brian Epstein, care le-a propus să devină managerul lor.

 

                                               

 

Love, love me do

You know I love you

I’ll always be true

So please, love me do

Whoa, love me do

Love, love me do

You know I love you

I’ll always be true

So please, love me do

Whoa, love me do

Someone to love

Somebody new

Someone to love

Someone like you

Love, love me do

You know I love you

I’ll always be true

So please, love me do

Whoa, love me do

Love, love me do

You know I love you

I’ll always be true

So please, love me do

Whoa, love me do

Yeah, love me do

Whoa, love me do

Yeah, love me do…

      Cântecele celor de la The Beatles şi ale lui John Lennon fac parte astăzi din patrimoniul mondial; le ascultăm cu bucurie, nostalgie, încântare.

  Acum 50 de ani însă, ele stârneau în rândul tinerilor din lumea întreagă şi un entuziasm mobilizator de energii şi conştiinţe.

Lennon revoluţiona muzica, iniţiind un puternic cutremur social şi civic: dintr-un refren melodic, „Give Peace a Chance” („Să dăm o şansă păcii”) devenea un slogan antirăzboinic internaţional.

John Lennon

        – născut la 9 octombrie 1940, în Liverpool, Marea Britanie – a fost nu doar liderul legendarei trupe The Beatles, ci şi una dintre primele celebrităţi mondiale care a înţeles că-şi poate folosi renumele pentru a transmite mesaje puternice şi credibile în sprijinul cauzei în care credea: pacea.

     Împreună cu Paul McCartney, Lennon a format, la începutul anilor 1960, grupul The Beatles, alături de ei fiind George Harrison şi bateristul Ringo Starr.

       Adulaţia frenetică s-a extins apoi în lumea întreagă şi mai ales în Statele Unite ale Americii, după apariţia trupei în show-ul de televiziune al lui Ed Sullivan, în februarie 1964.

    Succesul celor patru Beatles a fost recunoscut de oficialităţile britanice în 1965, ei fiind numiţi membri ai Ordinului Imperiului Britanic cu ocazia festivităţilor prilejuite de ziua de naştere a Reginei.

   Traiectoria lui John Mai apoi, temperamentul rebel şi nonconformist al lui John Lennon s-a asociat cu consumul de heroină şi de LSD.

   În 1967, John a apărut în filmul de comedie neagră cu mesaj antirăzboinic, „Cum am câştigat războiul”. Doi ani mai târziu, pe 20 martie, artistul s-a căsătorit cu Yoko Ono, an în care a părăsit şi The Beatles şi a înregistrat alături de soţie, cu care a format grupul Plastic Ono Band, celebra piesă „Give Peace a Chance” („Să dăm o şansă păcii“).

   În august 1971, cuplul care atrăgea instantaneu atenţia mass-media pentru orice gest s-a mutat la New York, iar în decembrie, cei doi au lansat single-ul cu evident mesaj antirăzboinic „Happy Xmas (War Is Over)” („Crăciun fericit. Războiul s-a încheiat”).

    Într-un interviu din 1987, Paul McCartney recunoştea că ceilalţi trei Beatles îl idolatrizau pe John, îl priveau drept un Elvis Presley al lor şi îl acceptau ca lider nu doar datorită vârstei, ci datorită inteligenţei şi agerimii sale deosebite.

   Artistul a fost împuşcat la 8 decembrie 1980, în faţa casei sale din New York, de un psihopat, Mark Chapman, după ce, cu puţin timp înainte, îi acordase acestuia un autograf pe ultimul său album „Double Fantasy”.

   „Să dăm o şansă păcii“ Implicarea lui John Lennon în acţiuni de protest civic şi politic a început în perioada ultimilor săi doi ani la The Beatles, simultan cu formarea cuplului devenit inseparabil, John Lennon-Yoko Ono.

    Prima acţiune pacifistă de mare spectacol s-a petrecut în luna de miere a celor doi, la Amsterdam, într-o cameră a hotelului Hilton, unde John şi Yoko au dat un interviu jurnaliştilor stând în pat şi protestând împotriva Războiului din Vietnam.

   Gestul lor a fost mai întâi ridiculizat de presă, dar cei doi au reluat acţiunea „Bed In for Peace“ în hotelul Queen Elisabeth din Montreal, ocazie cu care au şi înregistrat cântecul „Give Peace a Chance“.

    Un sfert de milion de americani au intonat cântecul pe 15 octombrie 1969, la protestul din Washington împotriva războiului din Vietnam. De asemenea, cea mai cunoscută compoziţie post-Beatles a lui John Lennon, „Imagine“ („Imaginează-ţi“), a devenit imediat un adevărat imn al mişcării pacifiste mondiale, chiar dacă prin versurile sale a ofensat unele grupuri religioase.

    John Lennon s-a implicat activ şi în campania (încununată de succes) de eliberare a lui John Sinclair, poetul şi activistul de culoare, co-fondator al Partidului Panterele Albe, condamnat la zece ani pentru posesia a două jointuri de marihuana.

    Tot în aceeaşi perioadă, John şi Yoko au lansat single-ul„Happy Xmas (War Is Over)”, mediatizat din bani proprii prin uriaşe panouri dispuse în douăsprezece oraşe din lume, panouri pe care era scris „Războiul s-a încheiat – dacă tu vrei asta!”.

   Prin cântecele lor de pe albumul „Some Time in New York City”, 1972, cei doi au pledat pentru eliberarea Angelei Davies, activista „Panterelor Negre”, au protestat împotriva Războiului din Vietnam şi împotriva discriminării femeilor, au cerut Marii Britanii să lase Irlanda irlandezilor.

    Statele Unite versus John Lennon Toate aceste mesaje au fost interpretate de conservatorii Richard Nixon şi Edgar Hoover drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA (era acuzat conţinutul subversiv, asociat ideologiei comuniste), aşa că autorităţile americane au declanşat procedurile de expulzare a lui John Lennon.

    De altfel, artistul a primit rezidenţa permanentă în SUA abia în 1976, după demisia lui Richard Nixon.

   Jimmy Carter, pe de altă parte, l-a invitat pe Lennon să participe la inaugurarea preşedinţiei sale în ianuarie 1977.  

  Bucurându-se de un imens succes încă de la lansare, cântecul „Imagine“ exprimă poate cel mai bine gândurile şi perspectiva lui John Lennon asupra lumii aşa cum şi-ar fi dorit-o el, un luptător visător pentru pace.

   Trecând peste religii, politici, interese şi sisteme, Lennon i-a ofensat pe unii dogmatici, dar majoritatea tinerilor din anii ’70 şi-a recunoscut astfel idealurile.

Lasă un răspuns