Multe patiserii, cofetării, pizzerii, restaurante și magazine alimentare vând brânză din prafuri și chimicale. Ministerul Agriculturii a început controale în toată țara și a constatat că în 40% din produse de brânză nu au pic de lapte. Cum deosebiți brânza din lapte de cea făcută din prafuri și chimicale?

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a controlat peste şapte sute de unităţi de alimentaţie publică din întreaga ţară pentru a verifica dacă brânza, cașcavalul, smântâna conțin chimicale.

În urma controalelor s-a stabilit că 40 la sută dintre operatorii economici folosesc grăsimi hidrogenate, în locul produselor obţinute din lapte – brânză, telemea, caşcaval, unt, dezinformând consumatorii.

ANPC, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor (ANSVSA), a verificat, în perioada 21 ianuarie – 08 martie 2019, dacă produsele prezentate ca brânză, cașcaval, smântână, unt,  conțin lapte sau grăsimi hidrogenate.

Au fost verificate 708 unităţi, din care 233 patiserii, 157 cofetării (laboratoare cofetărie/patiserie), 182 pizzerii, 73 restaurante/catering, 52 fast-food-uri şi 11 magazine alimentare. În urma controalelor, s-au constatat nereguli în 285 dintre acestea. Ca urmare a neregulilor constatate au fost aplicate amenzi în valoare de 1.782.000 lei, dar şi 177 sancţiuni cu avertisment.

În Capitală, au fost controlate 93 de unităţi, constatându-se că 33 dintre acestea (35%) utilizau grăsimi hidrogenate şi etichetau incorect, scrie news.ro. Pentru abaterile constatate comisarii ANPC şi ANSVSA au aplicat amenzi în valoare de 296.000 lei.

Judeţele în care au fost aplicate cele mai mari sancţiuni sunt Bistriţa (140.000 lei), Prahova (136.000 lei), Sibiu (125.000 lei) şi Bihor (104.000 lei). La polul opus se află judeţele Alba (4.400 lei), Bacău (3.200 lei), Vaslui (3.000 lei) şi Călăraşi unde nu au fost aplicate santiuni.

Cum deosebiți brânza din lapte de cea făcută din prafuri și chimicale?

  • Primul indiciu este prețul. Întotdeauna, o brânză făcută din orice altceva în afară de lapte va fi mult mai ieftină decât una făcută din lapte. Un kilogram de brânză se obţine normal din 6-7 litri de lapte, în funcţie de calitatea acestuia, iar un litru de lapte nu coboară sub 2 lei. Făcând un calcul simplu, este evident că un kilogram de brânză nu poate costa 8 lei.
  • Țineți cont este culoarea produsului. O  brânză  făcută din grăsimi vegetale va fi mai albă decât una obţinută numai din lapte. De asemenea, textura este diferită de la un tip de brânză la altul. Brânza din grăsimi vegetale este mai compactă şi mai moale, pe când cea din lapte este mai aerată.
  • O brânză netedă trebuie să vă dea de gândit, întrucât brânza adevărată are orificii de aer în interior. Dacă acestea nu există, să luaţi în calcul că brânza este falsificată cu clorură de calciu.
  • Clorura de calciu întăreşte produsul. Tăiați o bucățică, congelaţi-o şi verificaţi a doua zi, după ce o dezgheţaţi, dacă a devenit sfărâmicioasă. În acest caz, e contrafăcută.
  • Dacă nu aveți timp, puneți bucățica în apă fiartă. Nu trebuie să se topească mai mult de 40% la fierbere, altfel e 80% margarină.
  • Când este pusă la desărat, în cazul în care laptele nu a fost de calitate, se va înmuia, se va desface în bucățele, dar dacă laptele a fost bun, va rămâne fermă.

De ce este periculoasă brânza contrafăcută

  • Pericolul pentru consumatori este uriaș, spun specialiștii. Mai ales dacă pe etichetă scrie lapte, în loc de grăsimi hidrogenate.
  • Cel mai mare pericol este colesterolul. Grăsimile hidrogenate se depun pe vase, cresc trigliceridele, toate aceste valori crescute duc la hipertensiune, boală coronariană, boală de inimă. Așa explică medicii infarctele la 27 de ani.

Lasă un răspuns