Statuia din Anvers a lui Leopold II, regele belgian care a impus un regim abuziv în Congo, a fost demontată

 

Statuia din Anvers a lui Leopold II, regele belgian care a impus în secolul al 19-lea un regim abuziv în Congo ce a dus la moartea a milioane de oameni, a fost înlăturată marţi de autorităţi după ce a fost ţinta recentelor proteste anti-rasism.

Veche de 150 de ani, statuia regelui Leopold II al Belgiei a fost luată dintr-o piaţă publică din centrul oraşului, după ce a fost incendiată săptămâna trecută, şi dusă la Muzeul Middelheim, unde va fi restaurată şi păstrată.

Timp de decenii, belgienii au fost învăţaţi că ţara lor a dus „civilizaţia” în regiunea africană şi mulţi l-au apărat pe rege ca figură fundamentală. Străzi şi parcuri îi poartă numele, iar statui care îl reprezintă pot fi văzute peste tot în ţară.

În ultimii ani, tinerii în special au contrazis măştenirea lăasată în centrul Africii. Mişcarea a fost acum alimentată de protestele iscate de moartea afro-americanului George Floyd în custodia poliţiei.

Săptămâna trecută, statuia lui Leopold II din Anvers a fost incendiată. Săptămâna aceasta, o alta din Ghent a fost acoperită cu vopsea roşie, scrie The New York Times. În timpul protestului de duminică din Bruxelles, la care au participat circa 10.000 de oameni, unii au urcat pe statuia lui Leopold şi au fluturat un steag al Republicii Congo, strigând „asasin” şi „compensaţii”.

Până marţi seară, 65.000 de oameni au semnat o petiţie pentru înlăturarea tuturor statuilor din ţară care îl reprezintă pe Lopold II.

Un purtător de cuvânt al primarului, Bart De Wever, a spus că statuia nu a fost demontată în urma protestelor, ci pentru că, fiind avariată, reprezintă o „problemă de siguranţă publică”. Partidul din care face parte primarul este de dreapta şi a solicitat în mai multe rânduri reprimarea imigraţiei.

Purtătorul de cuvânt a spus că ea este dusă la muzeu şi restaurată. El a adăugat că piaţa în care a stat urmează să fie reamenajată în 2023, „probabil fără un spaţiu pentru statuie”.

„Demontarea statuilor este importantă la nivel simbolic, dar este doar începutul”, a spus Joëlle Sambi Nzeba, de origine congoleză, purtătoare de cuvânt a Belgian Network for Black Lives. „Monumentele sunt prezente nu doar în spaţiul public, dar şi în mentalităţile oamenilor”.

Monumentele de acest fel au devenit ţinta protestatarilor din multe oraşe, atât americane, cât şi europene.

În Bristol, statuia Edward Colston, important negustor de sclavi din secolul 17, a fost dărâmată şi aruncată în râu, duminică, iar în Londra, o statuie a lui Robert Milligan, negustor de sclavi din secolul 18, a fost înlăturată marţi.

Leopold II, născut în 1835, a devenit rege în 1865 şi s-a conturat ca simbol al exploatării europene în Africa. Până în 1908, el a condus Congo pentru propriul profit. Folosind o armată privată, formată din orfani congolezi, regele şi agenţii lui au secat ţara de resurse, au ucis elefanţi pentru fildeş şi au exploatat arborii pentru cauciuc. Numeroase familii au fost strămutate cu forţa, membrii lor separaţi şi făcuţi sclavi, lăsând în urmă 10 milioane de morţi, potrivit unor estimări.

Fortele armate ale lui Leopold au devenit notorii chiar şi între puterile coloniale europene, iar în 1906, regele negând acuzaţiile de comitere a atrocităţilor a recunoscut că au fost comise „cel mai probabil cruzimi şi chiar crime”.

Leopold II a renunţat la tronul belgian în 1908, iar Congo şi-a dobândit independenţa în 1960. Perioada în care a fost colonie a pregătit terenul pentru războiul civil şi dictatura care au urmat mulţi ani.

Recent, în Belgia a fost reformat Africa Museum, de la periferia capitalei Bruxelles, şi au fost înlăturate din colecţia lui multe clişee rasiste şi pro-coloniale.

În ultimii ani au fost făcute numeroase apeluri ca Belgia să plătească despăgubiri Republicii Democrate Congo. În 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite a cerut guvernului Belgiei să prezinte scuze pentru crimele comise în timpul perioadei coloniale şi să ofere despăgubiri, pentru a „încheia un capitol negru în istoria şi ca măd de reconciliere”.

În aprilie 2019, Belgia a prezentat scuze pentru răpirea, segregarea, deportarea şi adopţia forţată a mii de copii născuţi în cupluri birasiale în timp ce a condus Burundi, Congo şi Rwanda. A fost prima dată când Belgia şi-a recunoscut responsabilitatea pentru ceea ce istoricii au descris ca un prejudiciu teribil provocat naţiunilor din centrul Africii în timpul celor 80 de ani de colonizare.

Please follow and like us:

Avicii Experience, muzeu dedicat DJ-ului suedez, inaugurat la Stockholm în 2021

 

Avicii Experience, muzeu dedicat DJ-ului şi producătorului suedez decedat în 2018, va fi inaugurat la Stockholm în 2021, potrivit Variety.

În vârstă de 28 de ani, Tim Bergling, pe numele real, a fost găsit fără viaţă pe 20 aprilie 2018 în camera de hotel din Muscat (Oman). Moartea lui a fost considerată suicid.

Muzeul va cuprinde o expoziţie interactivă, care va urmări călătoria muzicală a lui Bergling, dar şi fotografii care nu au fost publicate vreodată, înregistrări video şi muzică – inclusiv piese inedite.

„Tim a fost un geniu muzical”, au spus colaboratorii lui Aloe Blacc şi Mike Einziger în anunţul proiectului. „Nu avea graniţe şi era determinat în creativitatea lui. Avea capacitatea de a uni oamenii cu muzica lui. Cu certitudine, cu amintirile fanilor, moştenirea lui va dăinui mereu”.

Capitala Stockholm găzduieşte un alt muzeu dedicat unor staruri ale muzicii – ABBA. El este localizat pe insula Djurgården şi administrat de Pophouse Entertainment Group. Compania înfiinţată de Björn Ulvaeus, membru fondator al grupului, şi Conni Jonsson în 2014 sprijină, de asemenea, Avicii Experience care va fi parte din SPACE, centru cultural digital, ce va combina muzica, jocurile şi creaţia de conţinut. El va fi deschis anul viitor în piaţa Sergels din centrul oraşului.

Tim Bergling, născut pe 8 septembrie 1989, cunoscut sub numele de scenă Avicii, a fost şi producător muzical, nominalizat de două ori la premiile Grammy – pentru single-ul „Sunshine”, cu David Guetta, în 2012, şi pentru single-ul său „Levels”, din 2013.

Unele dintre cele mai cunoscute piese ale lui sunt „I Could Be the One”, „Wake Me Up”, „You Make Me”, „X You”, „Hey Brother”, „Addicted to You”, „The Days”, „The Nights” şi „Waiting for Love”. A lansat două albume de studio – „True” (2013) şi „Stories” (2015).

Please follow and like us:

Peste 270 de candidaţi din 41 de ţări, în Concursul Internaţional „George Enescu” 2020

Peste 270 de candidaţi din 41 de ţări, în Concursul Internaţional „George Enescu” 2020

Peste 270 de candidaţi din 41 de ţări au fost selectaţi să participe în Concursul Internaţional „George Enescu” 2020, care este programat să aibă loc între 29 august şi 20 septembrie, au anunţat miercuri organizatorii.

La secţiunile Violoncel, Vioară, Pian şi Compoziţie vor concura 272 de tineri muzicieni dintr-un total de 292 de înscrişi la concurs.

Procesul de preselecţie a fost necesar doar pentru secţiunea violoncel, deoarece numărul de candidaţi înscrişi (105) a depăşit numărul maxim de concurenţi care pot să fie evaluaţi de juriu în timpul competiţiei (85). Preselecţia a fost realizată după finalizarea înscrierilor, pe 29 mai, de un juriu format din Răzvan Suma – profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi solist al Orchestrei Naţionale Radio, Vasile Jucan – rector al Academiei Naţionale „Gheorghe Dima” din Cluj, Filip Papa – membru al cvartetului Ad libitum din Iaşi.

Astfel, în secţiunea violoncel vor concurs 85 de muzicieni, în secţiunea vioară – 80, în secţiunea pian – 86 şi în secţiunea compoziţie – 21 de candidaţi, cu 26 de lucrări.

Cei mai mulţi concurenţi provin din Coreea de Sud – 50, dintre care 19 sunt la secţiunea Violoncel, 11 – la Vioară şi 18 – la Pian.

Din România s-au înscris 27 de muzicieni: 5 interpreţi la violoncel, 9 la vioară şi 13 la pian. China va fi repreznetată de 21 de participanţi, dintre care cinci sunt din Hong Kong.

Din Europa sunt 131 participanţi. După România, ţările din care au fost primite cele mai multe înscrieri sunt Franţa (13), Rusia (13), Italia (12) Germania (10), Mare Britanie (10). La concurs vor fi prezenţi candidaţi şi din Noua Zeelandă (3), Australia (2) şi din Mexic (2).

Cei mai tineri concurenţi sunt: JaeMin Han, în vârstă de 14 ani (Coreea de Sud) – violoncel, Nakyung Kang, 17 ani (Coreea de Sud) – vioară, Siyang Rao, 14 ani (China) – pian şi Eden Lonsdale, 24 ani (Marea Britanie) – compoziţie.

Lista completă a concurenţilor va fi publicată pe festivalenescu.ro.

Ediţia din această toamnă a Concursului Enescu este în curs de pregătire, urmând să fie implementate o serie de măsuri de siguranţă.

Organizatorii competiţiei au transmis că sunt încrezători în efectele măsurilor implementate pe plan naţional şi internaţional pentru gestionarea Covid-19. În caz de forţă majoră, taxa de participare va fi returnată integral tuturor celor înscrişi (inclusiv celor care nu au trecut de etapa de preselecţie).

Concursul „George Enescu” funcţionează ca o platformă internaţională de lansare pentru viitorii interpreţi de marcă ai lumii şi de promovare a lucrărilor compozitorului român în rândul noii generaţii de artişti din toată lumea, fiind astfel o completare firească a Festivalului „George Enescu”, cel mai important eveniment cultural internaţional organizat în România.

Ediţia din acest an are programate 19 concerte şi recitaluri deschise publicului.

Please follow and like us:

Gala premiilor Gopo, la finalul lunii, în spaţiul Verde Stop Arena

Gala premiilor Gopo, care recompensează realizările cinematografice româneşti, va avea loc pe 29 iunie, în spaţiul Verde Stop Arena din Bucureşti.

Cea de-a 14-a ediţie a ceremoniei, programată pe 24 martie, a fost amânată în urma restricţiilor impuse de autorităţi în criza sanitară.

Este pentru prima dată când gala organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană va avea loc în aer liber.

Filmele cu cele mai multe nominalizări la premiile Gopo 2020 sunt „La Gomera” (13 nominalizări), „Heidi” (10 nominalizări), „Monştri” (9 nominalizări), „Touch Me Not” (9 nominalizări), „Parking” (8 nominalizări) şi „Mo”  (6 nominalizări).

Producţiile care au intrat oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria „cel mai bun lungmetraj” sunt: „Călătoria fantastică a Maronei” (r. Anca Damian), „La Gomera” (r. Corneliu Porumboiu), „Monştri.” (r. Marius Olteanu), „Parking” (r. Tudor Giurgiu) şi „Touch Me Not” (r. Adina Pintilie).

Cei cinci nominalizaţi ai categoriei „cea mai bună regie” sunt Adina Pintilie („Touch Me Not”), Anca Damian („Călătoria fantastică a Maronei”), Cătălin Mitulescu („Heidi”), Corneliu Porumboiu („La Gomera”) şi Marius Olteanu („Monştri.”).

La categoria „cel mai bun film documentar” au fost selectate „Distanţa dintre mine şi mine” (r. Dana Bunescu, Mona Nicoară), „Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole” (r. Mihai Mincan şi Claudiu Mitcu), „Jurnalul familiei -escu” (r. Şerban Georgescu), „Omul care a vrut să fie liber” (r. Mihai Mincan şi George Chiper-Lillemark) şi „Timebox” (r. Nora Agapi).

Lista completă a nominalizărilor este disponibilă pe premiilegopo.ro.

Actriţa Adela Mărculescu va fi recompensată cu Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate, în timp ce actorul Virgil Andriescu va fi omagiat cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră.

Premiul Publicului, acordat filmului cu cel mai mare succes de box office, va merge anul acesta către două comedii – „Oh, Ramona!” (256.111 spectatori şi încasări de 5.016.357 de lei) şi „5Gang: Un altfel de Crăciun” (167.025 de spectatori şi încasări de 3.762.478 lei).

Please follow and like us:

Filmul “Pe aripile vântului”, considerat rasist, a fost retras de pe platforma HBO Max. BBC şi Netflix au renunţat la difuzarea comediei “Little Britain”

 

Filmul “Pe aripile vântului”, caracterizat de unii istorici revizionist, a fost retras de pe platforma HBO Max, în plină mişcare de protest contra rasismului şi a violenţelor Poliţiei care vizează persoanele de culoare în Statele Unite, informează AFP.

De asemenea, comedia “Little Britain” a fost retrasă de pe BBC iPlayer, Netflix şi BritBox.

Lungmetrajul de patru ore, regizat de Victor Fleming şi lansat în 1939, este considerat de numeroşi profesori universitari drept cel mai ambiţios şi eficient instrument de revizionism sudist.

El prezintă în special o versiune romantică a Sudului şi o viziune foarte edulcorată a sclaviei, cu servitori ca fiind mulţumiţi de statutul lor şi trataţi drept angajaţi obişnuiţi, potrivit AFP.

Această reinterpretare a unei perioade sumbre din istoria americană este opera unei mişcări foarte organizate în fostele state confederale, care şi-au propus să prezinte Sudul de dinaintea Războiului Civil American într-o lumină mai bună. Ideologia “cauzei pierdute” susţinea că statele din Sud s-au luptat pentru independenţa lor politică, ameninţată de Nord, şi nu pentru menţinerea sclaviei, ceea ce este un neadevăr istoric.

“Pe aripile vântului” rămâne în fruntea clasamentului filmelor cu cele mai mari încasări – 3,44 miliarde de dolari.

“Lungmetrajul este produsul epocii sale şi înfăţişează prejudecăţi rasiste care erau comune în societatea americană”, a comentat, marţi, pentru agenţia de presă franceză, un purtător de cuvânt al HBO Max pentru a explica retragerea lungmetrajului cu opt premii Oscar.

Pentru HBO Max, a menţine acest film în catalogul său “fără explicaţie şi fără a denunţa acest mod de prezentare ar fi iresponsabil”.

Platforma intenţionează să reia difuzarea filmul online, dar numai după o prezentare contextualizată care să resitueze opera în epoca sa.

Filmul va fi prezentat integral, căci, dacă ar proceda altfel, ar echivala cu a susţine că “aceste prejudecăţi nu au existat niciodată”, a mai spus purtătorul de cuvânt. „Dacă vrem să avem un viitor mai drept, echitabil şi incluziv, trebuie mai întâi să conştientizăm şi să ne înţelegem istoria”.

Lansată la sfârşitul lui mai, platforma grupului WarnerMedia (filială a operatorului de cablu AT&T) este principalul concurent al Netflix, cu un catalog foarte bogat în seriale şi filme.

Filmul este accesibil pe alte platforme, în special pe Amazon.

De asemenea, comedia “Mica Britanie/ Little Britain” a fost retrasă de pe BBC iPlayer, Netflix şi BritBox ca urmare a criticilor la adresa unor personaje, potrivit BBC.

Netflix a retras, vineri, serialul cu Matt Lucas şi David Walliams, împreună cu o altă comedie – “Come Fly With Me”.

BBC şi Britbox au renunţat luni la “Mica Britanie”. Ambele platforme au spus că “timpurile s-au schimbat” de la prima difuzare. Ambele filme includ scene în care actorii înfăţişează personaje din medii etnice diferite.

Please follow and like us: