Poezia pe care ÎPS Pimen o recita la Putna și îi înfricoșa pe unii vizitatori

 

Arhiepiscopul Pimen nu ținea cont de regimul comunist, ci le recita vizitatorilor peozia ”Doina”, scrisă de Mihai Eminescu

ÎPS Pimen nu ținea cont de regimul comunist, ci le recita vizitatorilor peozia ”Doina”, scrisă de Mihai Eminescu

A plecat la Ceruri înainte să împlinească 91 de ani. Mai avea 3 luni până atunci, dar nu le-a mai apucat.

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților s-a dus dintre noi cu dorul Putnei, locul care i-a fost cel mai drag sufletului. Acolo, îi plăcea în tinerețe să întâmpine grupurile de turiști, cărora le recita din Eminescu. În special, o poezie care le dădea fiori pe șira spinării, având în vedere că trăiam în epoca comunistă.

A învățat întâi smerenia și ascultarea, apoi suferința și oprimarea, s-a bucurat mereu de cultura națională și de credință.

A fost de la frate de mănăstire și monah la profesor, pedagog, apoi stareț, paroh, muzeograf, dar și reprezentant al Patriarhiei Române la Ierusalim, exarh, Episcop vicar, apoi Arhiepiscop. Vorbim despre Pimen Zainea, cel cu statura și sufletul unui copil, după cum îl descriu frații de mănăstire.

În ultimul interviu acordat, anul trecut, pentru basilica.ro, acesta vorbea despre faptul că-l avea în suflet pe Mihai Eminescu și că le recita vizitatorilor o anume poezie, care-i înfricoșa pe aceștia, având în vedere epoca în care trăiau.

Poezia pe care Arhiepiscopul Pimen o recita la Putna și îi înfricoșa pe unii vizitatori

”În perioada cât am fost ghid la Mănăstirea Putna am avut cele mai mari satisfacții sufletești, pentru că acolo trebuia să prezint ceea ce era în muzeu: opere de artă, opere ale credinței noastre.

Istoria Putnei este istoria neamului nostru românesc. Și acolo, printre alte spuse ale mele, recitam la fiecare grup și poezia ”Doina” de Mihai Eminescu, pe care părintele meu duhovnic, Petru Pogonat, o numea rugăciune românească.

Unii se înfricoșau: Cum să poți spune în vremurile acelea:

De la Nistru pân la Tisa/Tot românul plânsu-mi-s-a? Și am spus mai departe, încât cineva a mers la Părintele Stareț și i-a spus: «Părinte Stareț, vom fi arestați pentru că Părintele Pimen rostește poezia ”Doina”».

Și i-a spus Părintele Stareț: «Fii pe pace!» Sigur, acest fapt era cunoscut de toată lumea și de cei din conducere și din Securitate și nimeni, niciodată, nu mi-a spus să n-o mai rostesc. Din contră!

Când a fost vizita lui Nicolae Ceaușescu la Mănăstirea Putna, în mai 1966, la împlinirea a 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a mănăstirii, după explicațiile din muzeu, Emil Bodnăraș vine aproape de mine și-mi șoptește la ureche: «Spune, părinte, ”Doina” și dacă ai vreun necaz, vino la mine». Și mi-a dat cartea de vizită.

Și spuneam despre Eminescu că nu era șovin, ci cu dragoste către toți oamenii, amintindu-le că-se menționează undeva- Eminescu se întâlnește într-o iarnă cu un evreu care aproape era gol-goluț și atunci a luat haina de pe el și i-a dat-o evreului. Și le mai spuneam turiștilor și cuvintele lui Eminescu: Să vină străinii în țară, dar să lucreze cum lucrează și românii! Acesta este un adevăr.

Iată că vine un diplomat englez însoțit de fiica unui om mare din Comitetul Central și i-am explicat, dar cu o rezervă, nu cumva să fie un diplomat cehoslovac, mai ales după evenimentele din Cehoslovacia. Și acea persoană care-l însoțea și care terminase Facultatea de Istorie, mi-a spus încetișor: <<Nu am știut că România se întinde până la Nistru!>> Și sigur am avut această satisfacție că la Putna fac cunoscută adevărata istorie și geografie a pământului și țării noastre românești”, a povestit Pimen.

Era internat la Matei Balș de mai bine de lună

Despre părintele din Moldova se spune că a fost smerit, și-a iubit țara și pe Dumnezeu și i-a învățat pe tineri să crească în biserică și Bisericii să le fie aproape.

Arhiepiscopul Pimen Zainea a murit miercuri, 19 mai, pe patul de spital. Se afla internat de mai bine de o lună la Institutul de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, din Capitală, unde fusese adus de urgență cu elicopterul.

Era infectat cu coronavirus, după ce oficiase chiar și slujba de Înviere, iar vârsta înaintată și bolile cardiace de care suferea l-au doborât, deși medicii au făcut tot ce le-a stat în putință ca să-l salveze.

I-au administrat chiar și plasmă, de la bolnavii vindecați cu anticorpi. Nimic nu l-a mai făcut bine, pentru că Dumnezeu îl aștepta la El.

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis Patriarhului Daniel o scrisoare de condoleanțe, la moartea ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. În mesaj, șeful statului vorbește și despre contribuția Bisericii Ortodoxe Române în „efortul naţional de combatere a pandemiei” de coronavirus.

Klaus Iohannis arată în scrisoarea sa că moartea ÎPS Pimen este „un moment de tristeţe pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română”.

„Doresc să adresez sincere condoleanţe Preafericirii Voastre, înalţilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi membrilor Sfântului Sinod, precum şi credincioşilor din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, odată cu trecerea le cele veşnice a Înaltpreasfinţitului părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Este un moment de tristeţe pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română şi pentru toţi credincioşii care s-au aflat sub înalta arhipăstorire a Înaltpreasfinţitului Pimen.

Personalitate longevivă şi păstor cu har, Înaltpreasfinţitul Pimen s-a dăruit cu generozitate Bisericii şi semenilor, şi-a consacrat eforturile misionare păstrării identităţii româneşti, punând în valoare, în ţară şi peste hotare, bogăţia spiritualităţii ortodoxe şi patrimoniul valoros al bisericilor şi mănăstirilor din Moldova”, a scris preșdintele Iohanis, potrivit Agerpres.

Șeful statului a vorbit și despre contribuția bisericii la combatarea pandemiei de coronavirus.

„Evocând personalitatea celui dispărut, doresc să remarc şi faptul că, prin rugă şi sprijin pentru cei aflaţi în dificultate, prin ajutor pentru cei din prima linie, Biserica Ortodoxă Română a participat consistent la efortul naţional de combatere a pandemiei. Sunt încredinţat că în perioada care urmează, sub înţeleapta arhipăstorire a Prefericirii Voastre, Biserica Ortodoxă Română va fi sprijin pentru societatea noastră, îmbinând misiunea sa pastorală cu preocuparea pentru protejarea credincioşilor şi ierarhilor săi, pentru o cât mai grabnică revenire la normalitate a României”, se mai arată în scrisoare.

Please follow and like us:

Ce se întâmpla cu concertul drive-in al Deliei care urma sa aibă loc la data de 31 mai!

 

 

La începutul săptămânii trecute, pe când încă eram în stare de urgență, Delia anunța bucuroasă organizarea primului concert drive-in din România. Este programat pe 31 mai, la Romexpo, și presupune respectarea tuturor condițiilor de distanțare socială deoarece publicul va asculta și se va distra din mașinile personale, plasate în fața scenei.

Săptămâna asta, după adoptarea hotărârii privind starea de alertă, autoritățile au venit cu o veste proastă: astfel de evenimente sunt interzise.

Concertul Deliei este în pericol să nu mai aibă loc la data de 31 mai, așa cum este programat. Guvernul interzice, pe tot parcursul stării de alertă, „organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spaţii deschise, inclusiv a celor de tipul drive-in, precum şi a întrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise”.

Decizia i-a luat prin surprindere pe cineaști și pe artiștii care pregăteau astfel de evenimente.

Delia speră încă la vești bune și nu renunță la organizarea grandiosului concert. „Noi deocamdată pregătim show-ul, însă dacă nu-l vom putea face din punct de vedere legal, atunci vom respecta decizia autorităților. Dar încă sperăm. Deliei îi este foarte dor de scenă”, a declarat Adrian Tapciuc, project manager Delia.

În cazul în care autoritățile rămân ferme pe poziție și nu vor permite astfel de evenimente, Delia și echipa ei vor lua în calcul amânarea datei.

Afișul care anunță concertul Deliei

Și organizatorii TIFF plănuiau un show drive-in

Și alți artiști români afectați serios de pandemie se uită cu îngrijorare spre Guvern. Cineastul Tudor Giurgiu, organizatorul TIFF, spera și el să facă publicului o surpriză pe 29 mai, când ar fi trebuit să înceapă ediția din acest an a TIFF, și să organizeze urmărirea filmelor din mașină. Acum e revoltat de interzicerea acestui tip de eveniment.

„Rog să îmi explice (în direct şi la o oră de vârf) oricine din Guvern de ce e mai periculos şi predispus infectării participarea la un event drive-in decât a merge la un supermarket, la shopping, sau la slujba de duminică din faţa bisericii. Vă spun eu: nu e. Plănuiam o chestie foarte mişto, de bun simţ, organizată în condiţii de deplină siguranţă, o ieşire absolut necesară pentru toţi cei care vor să se bucure (respectând toate normele în vigoare) de un pic de relaxare. Era totul pregătit. În toată Europa aceste evenimente se întâmplă cu OK de la autorităţi (…) La noi e NU. Că aşa e mai bine.

Transmit celui care a decis includerea drive-in-ului pe lista că a făcut, din neştiinţă, o prostie fără măcar să aibă curiozitatea să se consulte cu cei care se pricep la asta.

Sper ca Parlamentul să repare aberaţia asta dacă tot trece HG-ul pe la ei”, a declarat președintele Transilvania Internațional Film Festival zilele trecute, într-o postare pe Facebook.

Tiff drive-in din anii trecuți

Please follow and like us:

Sectorul de divertisment va pierde în următorii cinci ani 160 de miliarde de dolari

 

 

Impactul pandemiei de Covid-19 asupra sectorului de divertisment global este estimat că va reprezenta o pierdere de 160 de miliarde de dolari în următorii cinci ani, potrivit unui raport realizat de Ampere Analysis, citat de The Hollywood Reporter.

Impactul se va resimţi cel mai puternic la nivelul anilor 2020 şi 2021, precizează specialiştii. „Creşterea va fi redusă în fiecare an, pe parcursul unei perioade de cinci ani”.

În timp ce sectorul publicitar va fi foarte afectat, cel al spectacolelor este aşteptat să piardă 24,4 miliarde de dolari în următorii cinci ani, cu o creştere a veniturilor mai mică cu peste 11% faţă de estimările iniţiale ale Ampere.

Sectorul de streaming va fi „marele câştigător”. Estimările analiştilor sugerează că acesta va câştiga 12% creştere suplimentară privind veniturile pe următoarea perioadă de cinci ani.

Deja în ultimele trei luni, pe fondul măsurilor de izolare şi de carantină, marile companii au anunţat creştere ale numărului de abonaţi şi ale consumului.

Este estimat că piaţa de publicitate, TV şi online, va pierde aproximativ 40 de miliarde de dolari din creşterea veniturilor pe 2020 şi 43 de miliarde de dolari, pe 2021. Această zonă îşi va reveni începând cu 2022, dar sub estimările anterioare ale analiştilor.

Închiderea cinematografelor are un impact imediat asupra veniturilor, dar „efectele pe termen mai lung înseamnă că abundenţa de filme care concurează pentru date de lansare de anul viitor va duce la o încetinire a producţiilor de film care va avea apoi impact asupra achiziţiei şi distribuţiei de conţinut”.

Televiziunile cu plată, care au suferit pierderi din cauza evenimentelor sportive anulate, vor pierde din valoarea de piaţă, au mai avertizat analiştii.

Please follow and like us: