Month: ianuarie 2020

Rusia a dominat Europenele de patinaj artistic de la Graz, Austria, câştigând toate medaliile de aur puse în joc. Mai mult, podiumul a fost ocupat doar de patinatori ruși în proba de perechi și proba de fete. Rusia a mai câștigat un argint la băieți și un bronz la dans.

Rusia a reuşit tripla, sâmbătă, în proba individuală feminină de patinaj artistic de la Campionatele Europene de la Graz. Alena Kostornaia, 16 ani, a obținut aurul, în timp ce  compatrioatele ei de doar 15 ani, Anna Şcerbakova şi Alexandra Trusova, care au realizat în premieră sărituri cvadruple, au obținut medaliile de argint, respectiv bronz.

Kostornaia s-a clasat pe primul loc în clasamentul general cu un total de 240,81 puncte, urmată de Anna Şcerbakova (237,76) şi de Alexandra Trusova (225,34).

Prima după programul scurt, Kostornaia nu a încercat nicio săritură cvadruplă la programul liber, dar a reuşit două triple Axel impecabile şi a demonstrat calităţi artistice superioare.

Şcerbakova a fost prima din programul liber care a reuşit o săritură cvadruplă Lutz, într-o combinaţie cu un triplu salt, dar rotaţia de la cvadruplă a fost incompletă şi al doilea cvadruplu Lutz s-a transformat într-o triplă, urmată de o căzătură.

Trusova a reuşit de asemenea o combinaţie de sărituri cvadruple şi triple, dar rotaţia ei de la cvadruplul Lutz a fost imperfectă şi a doua tentativă de cvadruplă a fost retrogradată în triplă. Cele două sărituri cvadruple au fost urmate însă de căzături.

Rușii au reușit tripla și în proba de perechi, desfășurată în absenţa campionilor en titre, francezii Vanessa James şi Morgan Cipres. Aleksandra Boikova şi Dmitri Kozlovski au câştigat pentru prima oară medalia de aur. Boikova, 18 ani, şi Kolzlovski, 20 ani, s-au clasat pe primul loc la programul liber cu punctaj de 152,74 puncte şi au ocupat primul loc şi în clasamentul general cu un total de 234,58 puncte. Cei doi cuceriseră bronzul în urmă cu un an la Europene.

Podiumul a fost completat de alte două perechi din Rusia: Evghenia Tarasova/Vladimir Morozov, dubli campioni europeni în 2017 şi 2018, cu 208,64 puncte respectiv Daria Pavliucenkova/Denis Hodikin (206,53 p).

În proba de dans, medaliile de aur au fost cucerite de ruşii Victoria Siniţina şi Nikita Kaţapalov (220,42), care au depășit cuplul  din Franţa, Gabriella Papadakis şi Guillaume Cizeron.  Papadakis şi Guillaume Cizeron au cinci titluri europene şi patru mondiale în palmares și nu mai fiseseră învinşi la Europene din 2014.

Medaliile de bronz au revenit unui alt tandem din Rusia, Alexandra Stepanova şi Ivan Bulin, cu 211,29 puncte.

La masculin, rușii au obținut medaliile de aur și argint. Dmitri Aliev a cucerit, la 20 de ani, primul său titlu de campion european. Victoria a venit după şapte ani în care trofeul a fost adjudecat consecutiv de spaniolul Javier Fernandez, retras anul trecut. Aliev, al doilea în clasament după programul scurt, a obţinut în final, după programul liber, 272,89 puncte.

El i-a devansat în clasament pe compatriotul său, Artur Danielian (15 ani, 246,74 pct.) şi pe georgianul Morisi Kvitelaşvili (246,71). Pe primul loc după programul scurt, veteranul ceh Michal Brezins (29 ani), a greșit foarte mult și a terminat abia pe locul 7.

Campionatele Europene de patinaj artistic, de la Graz, Austria, au fost în direct la TVR 2, TVR 2 HD și TVR MOLDOVA în perioada 22 – 26 ianuarie.

sursa: tvr

Un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că există o legătură directă între poluarea din Bucureşti şi numărul tot mai mare de boli grave care ne afectează: infarct acut, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare sau accident vascular cerebral. Uniunea Europeană ameninţă cu sancţiuni de sute de mii de euro

Creşterea numărului de cazuri de cancer, de infarct miocardic şi de alte boli cardiovasculare este influenţată direct de expunerea la poluarea extremă cu PM10 (pulberi în suspensie, praf), prezentă în Capitală şi în alte oraşe din ţară. Cel puţin, asta reiese din Raportul privind starea de sănătate a populaţiei, realizat de către Institutul Naţional de Sănătate Publică. Prin urmare, Bucureştiul şi alte 9 oraşe din ţară trebuie să investească în reducerea poluării, la presiunile Uniunii Europene, care ameninţă cu amenzi usturătoare, de circa jumătate de milion de euro.

CE SPUNE CEL MAI RECENT STUDIU

Concret, poluarea este o „bombă cu ceas” pentru orăşeni, reiese din studiul ce a fost realizat pentru perioada 2010-2017, şi arată că în Bucureşti este o asociere „certă, cu semnificaţie statistică”, între nivelul poluării cu suspensii de praf PM10 şi PM2,5 şi numărul tot mai mare de boli grave care este în creştere: infarct acut, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral (AVC), bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).

Totodată, studiul arată că este o relaţie directă între mortalitatea prin AVC şi expunerea la PM10 din aer. Situaţia este cunoscută şi confirmată şi de către guvernanţi, care dau asigurări că vor începe să lucreze la rapoarte despre situaţia de fapt şi la planuri de reducere a poluării.

„În ceea ce priveşte Bucureştiul, situaţia este mult mai tristă, pentru că doar aşteptăm verdictul care trebuie să vină de la Curtea Europeană de Justiţie.  (…) Raportul spune foarte clar că avem asociere certă în ceea ce înseamnă zonele cu poluare cu PM10 şi incidenţa cazurilor de infarct miorcardic şi a tuturor celorlalte boli cardiovasculare”, a explicat ministrul. Acesta a mai precizat că România riscă o amendă între 100.000 şi 400.000 de euro din cauza poluării extreme.

CUM NE ÎMBOLNĂVEŞTE POLUAREA 

Rezultatele studiului arată că relaţia cert dovedită statistic între poluarea cu PM10 şi apariţia infarctului miocardic acut şi mortalitatea prin accidentul vascular cerebral sunt în deplină concordanţă cu cele prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

„Trebuie luate în considerare nu numai dimensiunile particulelor PM 10 şi PM 2,5, ci şi structura chimică a acestora. Astfel, prezenţa carbonului elementar, a carbonului organic, a amoniului, a clorului, a nichelului duce la creşterea ratei mortalităţii respiratorii şi cardio-vasculare.

Prezenţa nitratului a demonstrat o puternică asociere cu mortalitatea generală şi cu mortalitatea specifică cardio-vasculară”, se precizează în studiu.

Raportul detaliază şi bolile care apar din cauza expunerii la poluarea cu PM10 şi PM2,5. La nivel pulmonar, pot apărea: inflamaţie, stres oxidativ, agravarea BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), probleme respiratorii, diminuarea performanţelor pulmonare. Apoi, la nivel cardiac: alterarea funcţiei cardiace, stres oxidativ, tulburări de ritm, creşterea riscului de a dezvolta ischemie cardiacă, inflamaţie sistemică, creşterea proteinei C reactive (CRP), modificări vasculare şi ale sângelui: ateroscleroză, hipertensiune, coagulabilitate crescută, tromboze periferice,  risc crescut de ischemie cerebro-vasculară.

„Principalii factori poluanţi sunt particulele de materie poluantă (PM) care sunt carcinogene şi pot duce la accentuarea bolilor respiratorii şi la cancer pulmonar, cel mai grav tip de cancer. Este foarte clar că poluarea are un nivel constant şi efecte grave asupra sănătăţii”, arată prof.dr. Roxana Ulmeanu, medic primar pneumolog la Institutul „Marius Nasta“ din Capitală. La nivel mondial, anual, poluarea cauzează moartea prematură a circa 400.000 de persoane, conform OMS.

CE PROMIT AUTORITĂŢILE

Ministrul Mediului a declarat că 10 oraşe din ţară trebuie să facă planuri de prevenţie în ceea ce priveşte reducerea nivelului de poluare. Acesta a avut o şedintă cu reprezentanţii celor trei municipii care se confruntă cu poluare extremă, Bucureşti, Braşov şi Iaşi.

„Toate cele trei administraţii publice locale admit că au depăşiri peste cât ar trebui să aibă indicatorii PM10. Important este ca în perioada imediat următoare Bucureştiul, Braşovul şi Iaşiul să-şi intensifice implementarea măsurilor de infrastructură şi a celor ce ţin de mediu”, a afirmat ministrul, precizând totodată că Ministerul Mediului va extinde Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului din Bucureşti cu alte trei staţii, în timp ce la Iaşi şi Braşov vor fi achiziţionate, curând, două laboratoare mobile de măsurare a calităţii aerului.

„Voi avea discuţii şi voi începe procedurile cu celelalte zece municipalităţi din România – Cluj, Galaţi, Timişoara, Bacău, Brăila, Craiova, Măgurele – care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului”, a mai precizat Alexe.

CE ARATĂ MĂSURĂTORILE OFICIALE

Conform  ultimului raport privind calitatea aerului în România publicat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, cel pentru anul 2018, în cele trei oraşe vizate de întâlnirea de luni de la Ministerul Mediului s-au înregistrat depăşiri ale normelor legale la mai mulţi poluanţi.

Concret, la capitolul dioxid de azot, în anul 2018 au fost înregistrate depăşiri ale valorii-limită anuale pentru sănătatea umană (40 micrograme/m3) la 10 staţii.

Între acestea, B-3 Bucureşti (Mihai Bravu), B-6 Bucureşti (Cercul Militar), BV-1 Braşov, BV-3 Braşov, BV-5 Braşov, IS-1 Iaşi. Situaţia cea mai gravă s-a întâlnit în Bucureşti unde s-au înregistrat valori chiar şi de peste 60 micrograme/m3.

Apoi, la capitolul praf, denumit oficial „particule în suspensie PM10”,  în anul 2018 s-au înregistrat depăşiri ale valorii-limită anuale (40 micrograme/m3) la staţiile IS-1 Iaşi şi IS-6 Ungheni. În plus, la şase staţii s-au înregistrat depăşiri ale valorii-limită zilnice, mai mult de 35 ori într-un an calendaristic. Este vorba de 70 depăşiri la B-3 Bucureşti (Mihai Bravu), 42 depăşiri la B-6 Bucureşti (Cercul Militar), 105 depăşiri la IS-1 Iaşi, 60 depăşiri la IS-2 Iaşi şi 83 depăşiri la IS-6 Ungheni.

România va beneficia de 757,1 milioane de euro din fondul Pactului Ecologic European 

Comisia Europeană a prezentat distribuirea ajutorului de la Fondul pentru o tranziţie justă şi Mecanismul de finanţare pentru Pactul Ecologic European, destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Mecanismul oferă asistenţă ţărilor pentru a elimina treptat industriile cu cele mai mari emisii de carbon. Scopul Comisiei Europene este de a face fondul operaţional până în anul 2021. Polonia va beneficia de cei mai mulţi bani –  27%, respectiv circa două miliarde de euro, urmează Germania, cu 876,6 milioane de euro (11,7%) şi România cu 757,1 milioane (10,1%), din totalul fondurilor de 7,5 miliarde de euro. Bulgaria va primi 458 de milioane de euro.

Nicio ţară membră a UE nu a fost exclusă de pe lista Bruxelles-ului, fiind prevăzut un ajutor minim de 6 euro pe cap de locuitor.

Fondurile vor fi alocate după ce fiecare ţară va prezenta planurile regionale detaliate de tranziţie spre sisteme ecologice. Însă pentru fiecare euro alocat din acest fond, statele membre vor trebui să aloce la rândul lor între 1,5 euro şi 3 euro din fondurile de coeziune ce le revin şi, de asemenea, să cofinanţeze o parte dintre proiectele pentru care sunt alocaţi aceşti bani.

 STATISTICI 2019

1. Iasi
2. Cluj-Napoca
3. Brasov
4. Bucuresti
5. Ploiesti
6. Magurele
7. Timisoara
8. Arad
9. Scheia
10. Branistea
11. Sibiu
12. Sancraieni
13. Targu-Mures
14. Botosani
15. Orade
16. Bacau
17. Satu Mare
18. Ramnicu Valcea
19. Valeni
20. Galati
21. Braila
22. Constanta

sursa: adevarul

Mai mulți turiști străini au fost jefuiți, în Centrul Vechi al Capitalei, de patru bărbați. Aceștia susțineau că sunt polițiști și prezentau legitimații false. Le cereau oamenilor actele și apoi susțineau că au găsit nereguli pentru care trebuie să le confiște banii. După trei luni, cei patru falși polițiști au fost reținuți în flagrant.

Cei patru au fost prinși în timp ce furau bani de la un cetățean italian. L-au abordat sub pretextul că sunt polițiști și trebuie să verifice dacă are valută contrafăcută sau deține stupefiante.

Erau foarte bine organizați: unul se asigura că prada este cetățean străin și nu va observa că cei doi care urmau să efectueze controlul nu sunt polițiști adevărați, iar al patrulea își aștepta colegii în mașină.

Planul nu le-a ieșit.

„Ai filmat? Ce am făcut? Miliarde fură alții și noi ce am făcut?”, au strigat ei în momentul încătuşării.

În fiecare an, sute de turiști cad pradă hoților și nu numai.

În urmă cu câteva luni, alți patru tineri au fost reținuți: sub pretextul că le făceau fotografii străinilor, de fapt le furau acestora fie din buzunare, fie din genți.

Proprietarii restaurantelor și cluburilor din Centrul Vechi zonă știu că zona mișună de hoți și spun că cele mai periculoase grupări folosesc minori, care scapă uşor de justiție.

Reprezentantul unui restaurant: „Cei mari, cei care sunt tâlhari, îi trimit pe ăștia de 14-15 ani, acostează oameni pe stradă, puștoaice de 14 ani, pentru favoruri sexuale, se duc prin locuri și îi tâlhăresc. E simplu, e la ordinea zilei!”

Capitala este vizitată anual de peste două milioane de turiști străini. Mulți nu uită că trebuie să își păzească bine lucrurile de valoare.

Reprezentantul unui restaurant: „La început ei au o tactică, un plan, se împrietenesc cu ei, le spun că le arata împrejurimile, cluburile şi, la un moment dat, când se îmbată îi jefuiesc. Nu arată a hoţi, sunt mereu elegant îmbrăcaţi, parfumaţi”.

În ciuda eventualelor pericole, străinii spun că se bucură de timpul petrecut în țara noastră, unde lasă într-o vacanță în medie 2.600 de lei, potrivit statisticilor oficiale.

Cele mai mari ţepe din România.

Metoda „Maradona”

O altă metodă folosită de escrocii români este metoda „Maradona”. Aceştia se folosesc de documente false cu ajutorul cărora pretind că sunt angajaţi ai unor instituţii publice cu atribuţii de control (poliţişti, inspectori, etc) sub pretextul verificării actelor şi a sumelor de bani deţinute. Odată ajunşi în mâna lor, banii fie sunt luaţi – invocând plata unor amenzi sau taxe ireale, fie precizând că banii sunt falşi – fie vor fi înapoiaţi după ce au luat o parte din ei.

Metoda „Accidentul”

Una dintre cele mai răspândire metode pe care escrocii le folosesc pentru a-şi păcăli victimele este metoda „Accidentul”. Poliţiştii precizează că 90% din persoanele care comit acest tip de infracţiuni sunt deţinuţi.

Aceştia sună din închisoare, la întâmplare, de pe telefoanele mobile cu cartelă deţinută ilegal, la numere de telefon fix.

Escrocii caută să sune în jurul orelor prânzului sau seara, când, în mod normal, persoanele tinere ar trebui să fie la serviciu sau în oraş, iar şansele ca la telefon să răspundă un pensionar sunt mai mari.

De multe ori, aceştia se recomandă drept avocaţi şi anunţă persoana care răspunde la telefon că fiul sau fiica acesteia a comis un accident rutier şi este nevoie urgentă de 10.000 de lei pentru o „înţelegere” cu procurorul sau cu victima.

În cazul în care persoana sunată depune banii ceruţi în contul indicat de escroc, suma respectivă este ridicată de la bancă de un complice al acestuia.

Potrivit poliţiştilor, pentru a micşora şansele de a fi prinşi, infractorii au început să comunice victimelor conturi ale unor bănci din străinătate.

Metoda „Singer”

Metoda „Singer” este folosită de infractorii care identifică persoane ce deţin maşini de cusut Singer, pe care le conving că le pot vinde la preţuri mari unor colecţionari din străinătate, cerând în schimb sume de bani pentru obţinerea unui aşa-zis certificat de autenticitate a maşinii.

În unele cazuri, escrocii le spun proprietarilor de astfel de maşini de cusut că le pot vinde cu 30.000-40.000 de euro unor colecţionari germani, însă trebuie să deţină două exemplare, astfel că unele dintre victime erau dispuse să plătească câteva mii de euro în speranţa unui profit uriaş. După ce trimiteau banii într-un anumit cont ce le era dat, aceştia nu mai primeau nicio veste de la „interlocutori”.

Metoda „Coletul vecinului”

Bătrânii sunt cei care cad de cele mai multe ori în această plasă. Escrocii sună la uşile persoanelor despre care ştiu că sunt singure acasă şi le spun că au un colet pentru vecinul lor, dar care nu este acasă.    După ce îi conving că este un colet important, le spun bătrânilor că trebuie să plătească o sumă importantă de bani.   De regulă, victimele îşi sună vecinii după ce plătesc banii, astfel că infractorii reuşesc să îi păcălească pe bătrâni.

Metoda câştigurilor

O altă metodă folosită de infractori este aceea prin sms. Mai exact, aceştia trimit mesaje scrise pe telefoanele mobile prin care anunţă posesorul numărului că a câştigat un premiu, dar pentru a intra în posesia acestuia trebuie să plătească o taxă. Victimele sunt rugate să sune la numărul de telefon indicat în mesaj pentru a afla mai multe detalii. Ca şi în celelalte situaţii, după ce transmit sumele de bani în conturile indicate, victimele nu mai pot lua legătura cu cei care i-au informat despre premii.   De cele mai multe ori, infractorii precizează fie că sunt de la o companie de telefonie, fie de la o firmă cunoscută la nivel naţional sau chiar internaţional.

Metoda datoriilor către stat

În noiembrie 2014, mai multe persoane au primit sms-uri prin care erau anunţate că figurează cu datorii la Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală (ANAF). Victimele primeau mesajul următorul: „Prin prezenta, vă informăm că figuraţi în baza de date ANAF cu restanţe în cuantum de 178 de lei aferente anului 2013. Dacă achitaţi suma în termen de 15 zile, atunci nu vor fi calculate penalităţi. Altfel, vom fi obligaţi să trecem la executare silită”.

Ulterior, ANAF a emis un comunicat de presă prin care anunţa că aceste sms-uri nu sunt transmise de ANAF, iar cei care primesc astfel de mesaje să anunţe organele abilitate.

Virusul „Poliţia Română”

O altă formă de înşelăciune, care a apărut sub forma unui virus de pe internet, este cel denumit „Poliţia Română”. Acesta circulă de câţiva ani pe internet şi se afişează sub forma blocării ecranului şi afişării unui mesaj din partea Poliţiei.

De obicei, virusul Poliţia Română îi spune utilizatorului că foloseşte un program piratat şi că trebuie să plătească o sumă de bani pentru a debloca calculatorul.

Recomandările poliţiei pentru cetăţeni Pentru prevenirea acestor tipuri de fraude Poliţia de Investigare a Fraudelor vă recomandă să nu luaţi în considerare eventualele mesaje în care sunteţi desemnat câştigător, fără temei, al vreunui concurs/sondaj organizat de o firmă de renume şi cu o puternică reputaţie, să nu trimiteţi date personale sau copii după cartea de identitate, buletin, cărţi credit/debit, etc. pe mail/fax.

De asemenea, nu trebuie să acceptaţi în nici un caz să trimiteţi persoanelor necunoscute bani în avans pentru aducerea unui autoturism sau alt bun, la care aţi fost anunţat câştigător şi nici să furnizaţi date confidenţiale prin telefon dacă apelul provine de la un număr ascuns sau un număr de mobil pe care nu-l cunoaşteţi.

Programul „Un autoturism pentru fiecare familie” se adreseaza celor care au minim 3 copii. Propunerea a fost introdusa pentru dezbatere la Senat si s-ar aplica de la 1 iulie 2020 doar pentru persoanele fizice.

„Avand in vedere necesitatea adoptarii unor masuri urgente in vederea stimularii natalitatii pentru stoparea crizei demografice din Romania si totodata necesitatea stimularii achizitionarii unor autovehicule noi de minim 7 locuri, mai putin poluante, se impune adoptarea programului „UN AUTOTURISM PENTRU FIECARE FAMILIE”, vizeaza facilitarea accesului persoanelor fizice care au in intretinere/ingrijire 3 sau mai multi copii, la fmantari nerambursabile pentru achizitionarea de autoturisme noi cu poluare redusa EUROS sau EUR06″, arata initiatorii in expunerea de motive.

Conform prevederilor, incepand cu 1 iulie 2020 persoanele fizice care au 3 copii sau mai multi in intretinere sau ingrijire vor putea accesa o suma de 35.000 de lei (~7350 de euro) pentru a cumpara o masina. Banii se acorda, insa, doar pentru un autovehicul cu 7 locuri!

„Consideram ca lipsa unei oferte de finantare adecvate familiilor numeroase in ceea ce priveste sectorul auto, afecteaza nivelul de trai al populatiei. De cele mai multe ori, alegerea unei masini are la baza rationamente estetice si financiare. Insa atunci cand apar copiii, conteaza foarte mult alegerea unei masini care asigura atat confortul si cat si siguranta pentru intreaga familie. In functie de nevoi si scopul utilizarii masina poate fi cel mai bun partener, mai ales daca familia este mai numeroasa si este nevoie de o masina care poate oferi un spatiu generos si un confort sporit”, mai spun semnatarii Programului de finantare „Un autoturism pentru fiecare familie”.

Sustinatorii acestui nou program sunt: Tánczos Barna – senator UDMR; Ambrus Izabella-Agnes – deputat UDMR; Antal István-János – deputat UDMR; Apjok Norbert – deputat UDMR; Bende Sándor – deputat UDMR; Benedek Zacharie – deputat UDMR; Benkő Erika – deputat UDMR; Biro Zsolt-Istvan – deputat UDMR; Biró Rozalia-Ibolya – deputat UDMR; Csép Éva-Andrea – deputat UDMR; Csoma Botond – deputat UDMR; Erdei-Dolóczki István – deputat UDMR; Farago Petru – deputat UDMR; Kelemen Hunor – deputat UDMR; Korodi Attila – deputat UDMR; Kulcsár-Terza József-György – deputat UDMR; Magyar Loránd-Bálint – deputat UDMR; Sebestyén Csaba-István – deputat UDMR; Seres Dénes – deputat UDMR; Szabó Ödön – deputat UDMR.

Suma de 35.000 de lei se acorda pentru un autovehicul nou cu norma de poluare Euro 5 sau Euro 6. 

Pentru a putea accesa banii trebuie sa:

• fii cetatean roman, cu domiciliul in Romania;
• sa ai in intretinere/ingrijire 3 sau mai multi copii;
• nu inregistrezi obligatii de plata restante la bugetul general consolidat;
• nu inregistrezi restante la plata altor credite bancare;
• iti asumi prin cerere si contractul de finantare nerambursabila ca vei achita valoarea contributiei proprii, reprezentand diferenta de pana la pretul de vanzare a autovehiculului cumparat.

Conform art. 2, lit g) contributia proprie inseamna cheltuielile efectuate de catre beneficiar, dupa semnarea contractului de finantare nerambursabila, pentru achizitia unui autovehicul EURO5 sau EUR06 de minim 7 locuri, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, prin virament bancar catre persoane juridice care au ca obiect de activitate vanzarea autovehiculelor, sustinuta de catre beneficiar din surse financiare proprii.

Banii vor fi acordati de catre Guvernul Romaniei prin decontare din suma integrala platibila pentru autoturismul ales.

Desi avem cuprinse cateva detalii cu privire la acesti bani nerambursabili, este important sa retinem ca Ghidul de finantare va fi realizat de Ministerul Finantelor Publice prin emiterea unui Ordin in acest sens. Doar in baza acestui act va putea fi accesat programul propus de UDMR.

Proiectul de lege a fost introdus pentru dezbatere la Senat, asadar deputatii vor avea votul decizional.

Atentie! Propunerea legislativa nu se aplica momentan. Pentru a intra in vigoare este nevoie de votul senatorilor, al deputatilor, de promulgarea Presedintelui Romaniei si de publicarea in Monitorul Oficial!

Punctul de vedere al Guvernului nu a fost oferit.

Procedura de urgenta nu a fost solicitata.

Vom urmari parcursul legislativ al B602/2019 si vom reveni cu actualizari imediat ce acestea vor fi disponibile.

sursa: e-juridic

Filmul de acţiune „Băieţi răi pe viaţă/ Bad Boys for Life”, cu Will Smith şi Martin Lawrence în distribuţie, a debutat în fruntea box office-ului românesc de weekend cu încasări de peste 2,5 milioane de lei.

În primele trei zile de la debutul în cinematografele româneşti, al treilea film din franciză a fost vizionat de 109.079 de spectatori şi a generat încasări de 2.554.089 de lei, potrivit cifrelor oferite de Cinemagia.

Lungmetrajul este regizat de Adil El Arbi şi Bilall Fallah şi îi are în centru pe detectivii Mike Lowrey şi Marcus Burnett, care revin în acţiune când cineva începe să ucidă oameni ce au legătură cu un caz mai vechi.

Din distribuţie fac parte Vanessa Hudgens, Alexander Ludwig, Charles Melton, Paola Núñez, Kate del Castillo, Nicky Jam şi Joe Pantoliano.

Primele două filme din serie, lansate în 1995 şi 2003, au primit critici împărţite şi au generat împreună încasări de peste 410 milioane de dolari, la nivel global.

Lungmetrajul de aventuri „Dolittle”, cu Robert Downey Jr. în rol principal, a debutat pe poziţia a doua în clasamentul românesc, cu 36.719 spectatori şi încasări de 811.464 de lei.

Filmul are în centru un bărbat ce poate vorbi cu animalele şi care porneşte într-o aventură periculoasă pentru a o salva pe tânăra regină a Angliei.

„Dolittle” este regizat de Stephen Gaghan, iar din distribuţie fac parte Antonio Banderas, Michael Sheen, dar şi Tom Holland, Emma Thompson, Rami Malek şi Marion Cotillard, care şi-au împrumutat vocile pentru animalele personaje. Primul lungmetraj cu personajul Dr. Dolittle în centru a apărut în 1967.

Comedia românească „5Gang: Un altfel de Crăciun”, regizată de Matei Dima, s-a clasat pe locul al treilea în top, în coborâre o poziţie, după ce, în al patrulea weekend de la premieră, a fost vizionată de 14.363 de spectatori şi a înregistrat încasări de 282.022 de lei.

Câte un loc au pierdut în listă „Jumanji: Nivelul următor/ Jumanji: The Next Level”, cu Dwayne Johnson şi Kevin Hart în distribuţie, care s-a clasat pe cinci, şi „La cuţite/ Knives Out”, care a ocupat poziţia a şasea.

„Jumanji” a fost vizionat de 8.345 de spectatori în al şaptelea weekend de la debut, când a generat încasări de 205.298 de lei.

„Knives Out”, în care un detectiv (Daniel Craig) investighează moartea patriarhului unei familii excentrice, a înregistrat, în al treilea weekend de la premieră, 7.716 spectatori şi încasări de 175.551 de lei.

După ce în urmă cu o săptămână a debutat pe primul loc, comedia „Like a Boss” a coborât cinci poziţii în clasamentul românesc. În al doilea weekend de la premieră, filmul cu Salma Hayek, Rose Byrne şi Tiffany Haddish în distribuţie a fost vizionat de 7.718 spectatori şi a generat încasări de 168.895 de lei.

Animaţia „Regatul de gheaţă II/ Frozen II” a urcat o poziţie, până pe şapte, după ce în al nouălea weekend de top a generat încasări de 166.161 de lei. În total, în România, filmul a înregistrat încasări de aproximativ 13,1 milioane de lei.

Filmul horror „Blestemul/ The Grudge” a coborât trei locuri în clasament, până pe opt, după al treilea weekend, când a fost vizionat de 7.491 de spectatori şi a înregistrat încasări de 163.566 de lei.

Filmul de animaţie „Prinţesa, «condurii roşii» şi cei 7 pitici/ Red Shoes and the Seven Dwarfs” a urcat un loc, până pe nouă, după al treilea weekend de la debutul românesc, când a fost vizionat de 6.181 de spectatori şi a generat încasări de 124.499 de lei.

Poziţia a zecea în box office-ul românesc de weekend a fost ocupată de lungmetrajul SF „Star Wars: Skywalker – Ascensiunea/ Star Wars: Episode IX – The Rise of Skywalker”, în coborâre patru locuri. În al cincilea weekend de la premieră, al nouălea lungmetraj din franciză a generat încasări de 115.729 de lei.

Filmul de acţiune „Bad Boys for Life”, cu Will Smith şi Martin Lawrence în distribuţie, a debutat pe primul loc în box office-ul nord-american, cu încasări de aproximativ 60 de milioane de dolari.

Regizat de Adil El Arbi şi Bilall Fallah, lungmetrajul „Bad Boys for Life” este al treilea film din seria „Bad Boys”, lansată în 1995. Detectivii Mike Lowrey şi Marcus Burnett revin în acţiune când cineva începe să ucidă oameni ce au legătură cu un caz mai vechi.

Potrivit boxofficemojo.com, filmul – cu buget de producţie de 90 de milioane de dolari – a generat la nivel nord-american încasări de 59,1 milioane de dolari, iar internaţional, de 38,6 milioane de dolari.

Lungmetrajul de aventuri „Dolittle”, cu Robert Downey Jr. în rol principal, a debutat pe poziţia a doua în clasamentul nord-american, cu încasări de 22,5 milioane de dolari.

Drama de război „1917”, regizată de Sam Mendes, a coborât două locuri în top, până pe trei, după ce, în al patrulea weekend de la debut, a înregistrat încasări de 22,1 milioane de dolari. Filmul este principalul favorit la premiile Oscar, după ce a fost premiat la Globurile de Aur şi PGA.

Filmul de aventuri „Jumanji: The Next Level”, cu Dwayne Johnson şi Kevin Hart în distribuţie, a coborât o poziţie, până pe patru. În al şaselea weekend de la premieră, lungmetrajul a generat încasări de 9,5 milioane de dolari.

Filmul SF „Star Wars: Episode IX – The Rise of Skywalker”, regizat de J.J. Abrams, cu Adam Driver, Oscar Isaac, Mark Hamill şi Daisy Ridley în distribuţie, s-a clasat pe locul al cincilea, în coborâre trei poziţii, cu încasări de 8,3 milioane de dolari în al treilea weekend de la debut.

Drama „Just Mercy”, în care Michael B. Jordan interpretează rolul avocatului pentru drepturile omului Bryan Stevenson, a ocupat locul al şaselea, în coborâre o poziţie, după ce, în al patrulea weekend de la lansare, a generat încasări de 6 milioane de dolari.

La mică diferenţă din punct de vedere al încasărilor s-a plasat „Little Women”, adaptare realizată de Greta Gerwig. Drama a generat, în al patrulea weekend de la debut, încasări de 5,9 milioane de dolari şi a coborât un loc în clasament, până pe şapte.

Lungmetrajul „Knives Out”, cu Ana De Armas, Daniel Craig şi Chris Evans în distribuţie, a urcat un loc, până pe opt, după ce, în al optulea weekend, a generat încasări de 4,3 milioane de dolari.

Comedia „Like a Boss”, cu Salma Hayek, Rose Byrne şi Tiffany Haddish în distribuţie, a coborât cinci poziţii, până pe nouă. În al doilea weekend de la premieră, filmul a generat încasări de 3,84 milioane de dolari.

Animaţia „Frozen II” a pierdut două locuri în top, clasându-se pe zece, după al nouălea weekend de la debut, când a generat încasări de 3,71 milioane de dolari.

În perioada 20 – 23 ianuarie 2020, Forţele Aeriene Române organizează campania de promovare a carierei militare în următoarele municipii: Călăraşi, Ploieşti, Medgidia, Feteşti. Activităţile de promovare se vor desfăşura la Călăraşi, luni, 20 ianuarie, începând cu ora 12.00, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru Odobescu”.

În cadrul evenimentului, elevii de liceu vor afla detalii privind oferta educaţională a învăţământului militar de aviaţie şi aspecte legate de cariera piloţilor şi a militarilor Forţelor Aeriene, oferite de reprezentanţi ai Academiei Forţelor Aeriene, Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene, dar şi de militari din cadrul bazelor aeriene.

Ploiești – 21 ianuarie, începând cu ora 12.00, la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”;
Medgidia – 22 ianuarie, începând cu ora 12.00, la Cercul Militar Medgidia;
Fetești – 23 ianuarie, începând cu ora 11.00, la Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară.
În cadrul evenimentului, elevii de liceu vor afla detalii privind oferta educațională a învățământului militar de aviație și aspecte legate de cariera piloților și a militarilor Forțelor Aeriene, oferite de reprezentanți ai Academiei Forțelor Aeriene, Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene, dar și de militari din cadrul bazelor aeriene.

La sfârşitul fiecărei activităţi, în funcţie de condiţiile meteorologice, aeronave aparţinând Forţelor Aeriene Române vor survola locaţiile.

Scopul campaniei este acela de a-i informa pe tinerii liceeni despre oportunităţile şi posibilităţile oferite de o carieră militară în cadrul Forţelor Aeriene Române.

Evenimentul este organizat de Statul Major al Forţelor Aeriene, în colaborare cu Direcţia Generală Management Resurse Umane şi Inspectoratele Şcolare din cele patru municipii.

Foto: M.m IV Bogdan PANTILIMON, BIRP, Statul Major al Forțelor Aeriene

Un sondaj internaţional a stabilit un top al ţărilor care oferă cele mai bune condiţii de creştere a copiilor, iar România ocupă locul 38.

Dacă vă gândiţi la un sistem de învăţământ public bine dezvoltat poate aţi lua în considerare Statele Unite ca fiind etalonul pentru buna dezvoltare a unui elev, dar ţara ocupă locul 18 în top. Dar dacă aveţi în vedere calităţi precum siguranţa, egalitatea de gen, viaţa ecologică, legile pentru familie şi drepturile omului, ar trebui să aveţi în vedere alte ţări, scriu jurnaliştii de la CNN.

Topul ţărilor care oferă cele mai bune condiţii de creştere a copiilor este dominat de Danemarca, Suedia şi Norvegia.

„Aceste ţări au concedii de paternitate şi de maternitate generoase şi au sisteme de învăţământ foarte bine puse la punct. Un aspect la care Statele Unite pierde mult teren este siguranţa. Din acest punct de vedere, SUA se află pe locul 32“, a declarat Deidre McPhillips, unul dintre autorii cercetării.

Canada ocupă locul patru pentru creşterea copiilor, urmată de Olanda, Finlanda, Elveţia, Noua Zeelandă, Australia şi Austria. Marea Britanie este numărul 11, iar România 38, după Republica Dominicană şi urmată de Malaysia sau Filipine. 

Raportul „Cele mai bune ţări“ a evaluat 73 de ţări pe baza a 65 de aspecte.

Pentru a face acest lucru, a intervievat peste 20.000 de persoane din America, Asia, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.