Majoritatea oamenilor au avut, probabil, măcar o dată sau de două ori în viaţă, fantezii despre cum ar da o lovitură de milioane, care să îi îmbogăţească. În cele mai multe dintre cazuri, asemenea gânduri nu se materializează. Mai jos exista însă câteva exemple în care unii oameni chiar au dat curs unor astfel de gânduri îndrăzneÅ£e. Este discutabil daca avem de-a face cu cele mai mari, în sensul valorii însuÅŸite, dar cu siguranţă este vorba despre cele mai epice ÅŸi spectaculoase jafuri din istorie, unele cu adevărat ingenioase. Iar de remarcat la toate cele zece situaÅ£ii prezentate este faptul ca nimeni nu a fost ucis în cadrul comiterii infracÅ£iunilor.

10. Lufthansa (1978): 5,8 milioane de dolari, în aeroportul Kennedy

""

Jaful Lufthansa din 1978 a fost planificat de Jimmy Burke, un asociat al faimoasei famiglii mafiote Lucchese, împreună cu mai mulÅ£i acoliÅ£i ai săi. Totul a început atunci cand agentul de pariuri Martin Krugman i-a vorbit lui Henry Hill, prieten cu Jimmy Burke, despre o sumă de milioane de dolari imposibil de urmărit.

AceÅŸti bani intrau în SUA lunar pe calea aerului ÅŸi reprezentau moneda schimbată de militarii ÅŸi turiÅŸtii americani aflaÅ£i în Germania de Vest (fosta RFG) ÅŸi stocată într-un seif din placaj, găzduit de aeroportul Kennedy. InformaÅ£ia provenea de la Louis Werner, care lucra la aeroport ÅŸi îi datora lui Krugman 20.000 de dolari în urma plasării unor pariuri.

Pe 11 decembrie, la ora 03:12, un gardian al aeroportului Kennedy, denumit Kelly Whalen, era lovit în cap cu un pistol, în întunericul nopÅ£ii ÅŸi dezarmat, fără a îÅŸi pierde însă cunoÅŸtinÅ£a. Doi bărbaÅ£i cu măşti pe faţă i-au ordonat să dezactiveze alarma silenÅ£ioasă ÅŸi, după îndeplinirea sarcinii, l-au încătuÅŸat ÅŸi i-au acoperit gura. Whalen a putut vedea atunci o serie de alÅ£i indivizi, toÅ£i înarmaÅ£i cu puÅŸti sau pistoale, cum au intrat în terminalul de depozitare. Unul dintre aceÅŸtia i-a luat portofelul din buzunar ÅŸi i-a spus că "acum ÅŸtim unde locuieÅŸte familia ta ÅŸi suntem gata oricând să îi facem o vizită". Gardianul a dat atunci din cap în semn că va coopera cu tâlharii.

După aceasta, hoÅ£ii au folosit o cheie specială primită de la informatorul Werner ÅŸi au străbătut un labirint de coridoare spre locul unde alÅ£i angajaÅ£i aveau să se afle. I-au pus pe toÅ£i aceÅŸtia sub ameninÅ£area armelor ÅŸi l-au forÅ£at pe John Murray, agentul senior al depozitului, să îl apeleze pe Rudi Eirich pe intercom. HoÅ£ii ÅŸtiau că acesta din urmă era singurul angajat care ÅŸtia în acea seară combinaÅ£ia potrivită pentru deschiderea seifului cu uÅŸi duble. Astfel, Eirich a fost ademenit în cantină, acolo unde a fost aÅŸteptat de bandiÅ£i ÅŸi dus cu forÅ£a la seif. Mai târziu, el avea să le spună autorităţilor că infractorii cunoÅŸteau foarte bine toate sistemele interne de siguranţă ÅŸi erau foarte bine informaÅ£i cu referire la procedura deschiderii silenÅ£ioase a uÅŸilor seifului.

Odată pătrunÅŸi în camera mult dorită, bărbaÅ£ii mascaÅ£i au început să răscolească haotic printre toate mărfurile depozitate, până ce au descoperit locul unde erau păstraÅ£i banii, în pachete. Aproximativ 40 astfel de pachete au fost luate de tâlhari, care le-au ÅŸi încărcat poi într-o dubă, în timp ce Eirich era, la rândul său, imobilizat alături de restul colegilor săi, care primiseră acelaÅŸi tratament. Unul dintr hoÅ£ii însărcinaÅ£i cu distribuirea prăzii în vehicule a intrat la un moment dat în terminal, entuziasmat ÅŸi fără mască, anunÅ£ând zgomotos ca banii sunt gata de drum. CeilalÅ£i l-au zorit să îÅŸi acopere faÅ£a, dar angajaÅ£ii au apucat să observe pentru câteva clipe cum arăta.

Înainte să plece, pistolarii le-au indicat angajaÅ£ilor să nu alerteze forÅ£ele de ordine de la apropiata secÅ£ie Port Authority înainte de ora 04:30. Atunci când au plecat hoÅ£ii, era ora 04:16. Într-adevăr, până la ora indicată, nu a fost efectuat niciun apel de la terminalÅŸ angajaÅ£ii s-au supus ordinelor doarece au înÅ£eles că, dacă poliÅ£ia avea să îi prindă pe bandiÅ£i, ei sau rudele lor aveau să sufere sau chiar să fie uciÅŸi. Tot jaful a durat numai 64 de minute, a revendicat o pradă de cinci milioane de dolari în bani lichizi ÅŸi 875.000 de dolari în bijuterii ÅŸi a reprezentat, la acea dată, cea mai mare spargere întreprinsă vreodată pe teritoriu american.

9. Dunbar Armored (1997): 18,9 milioane de dolari furaţi din interior

""

Jaful de la Dunbar Armored este cel mai mare furt de lichidităţi petrecut în SUA. A avut loc în 1997, în cadrul amenajamentului Dunbar Armored din Los Angeles, California. HoÅ£ii au plecat cu aproape 19 milioane de dolari.

Spargerea a fost pusă la cale de Allen Pace, care a lucrat pentru Dunbar ca inspector regional de siguranţă. Aflându-se în exerciÅ£iul funcÅ£iunii, Pace a avut destul timp să fotografieze ÅŸi să examineze depozitul de maÅŸini blindate al companiei americane. A recrutat cinci prieteni din copilărie ÅŸi vineri noaptea, pe 13 septembrie 1997, ÅŸi-a folosit cheia pentru a intra în instituÅ£ie. Omul urmărise ÅŸi cronometrase din timp camerele de supraveghere ÅŸi a înÅ£eles cum pot fi evitate.

Odată aflaÅ£i înăuntru, spăgătorii s-au ascuns în cantina pentru personal, unde au asaltat toÅ£i gardienii, unul câte unul. Pace ÅŸtia că în nopÅ£ile de vineri seiful era deschis din pricina sumelor mari de bani mutaÅ£i. După ce i-au doborât pe paznici, în numai 30 de minute jefuitorii au încărcat milioane de dolari într-un vehicul care îi aÅŸtepta. Pace ÅŸtia exacr care saci conÅ£ineau cele mai mari bancnote, precum ÅŸi pe cei cu bancnote neconsecutive. De asemenea, ÅŸtia unde se aflau dispozitivele de înregistrare ale camerelor ÅŸi le-a luat ÅŸi pe acestea.

PoliÅ£ia a înÅ£eles imediat că lovitura a fost dată de un om din interior ÅŸi l-a examinat cu atenÅ£ie pe Pace, fără a găsi totuÅŸi ceva. GaÅŸca s-a străduit din răsputeri să îÅŸi ascundă noua bogăţie, spălând banii prin afaceri imobiliare ÅŸi diverse alte artificii economice. TotuÅŸi, unul dintre membrii găştii, Eugene Lamar Hill, a comis o eroare atunci când i-a oferit unui asociat neÅŸtiutor un teanc de bani înfăşurat cu o panglică originală. Asociatul s-a dus direct la poliÅ£ie ÅŸi Hill a fost arestat. Bărbatul a dat la scurt timp în vileag ÅŸi numele acoliÅ£ilor săi. Allen Pace a fost arestat ÅŸi condamnat la 24 de ani de închisoare. Doar o mică parte din bani a fost recuperată. Aproximativ zece milioane de dolari sunt încă dispăruÅ£i.

8. Depozitul Brinks Mat (1983): lingouri de 45 de milioane de dolari

""

Jaful Brinks Mat a avut loc pe 26 noiembrie 1983, atunci când ÅŸase spărgători au pătruns în depozitul Brinks Mat, din aeroportul britanic Heathrow. HoÅ£ii au crezut ca vor fura tre milioane de lire sterline în bani lichizi; totuÅŸi, atunci când au pătruns în depozit au descoperit zece tone de lingouri de aur, în valoare de 26 de milioane de lire sterline. Banda a căpătat acces la această mină de aur cu ajutorul unui gardian, Anthony Black, cumnat al arhitectului operaÅ£iunii Brian Robinson. Scotland Yard a descoperit rapid conexiunea de familie, iar Black a mărturisit că i-a ajutat pe spărgători, oferindu-le cheia uÅŸii principale precum ÅŸi detalii privitoare la măsurile de siguranţă ale locului. JudecaÅ£i la tribunalul Old Bailey, Robinson ÅŸi liderul grupului Michael McAvoy au fost condamnaÅ£i fiecare la câte 25 de ani de închisoare pentru jaf armat. Black a primit ÅŸase ani, din care a ispăşit numai trei. Anterior condamnării, McAvoy i-a încredinÅ£at o parte din prada lui unui asociat, John Perry. Perry l-a recrutat pe Kenneth Noye (care avea legături cu un negustor de aur acreditat din Bristol) pentru a legitimiza aurul. Noye a topit lingourile ÅŸi le-a remodelat pentru vânzare.

TotuÅŸi, transferul brusc de mari sume de bani printr-o bancă din Bristol a atras atenÅ£ia Trezoreriei care a informat poliÅ£ia. Noye a fost pus sub supraveghere, iar în 1985 a ucis un ofiÅ£er care se afla în grădina sa. La procesul rezultat, juriul l-a găsit nevinovat pe temeiuri de legitimă apărare. În 1986 Noye a fost găsit vinovat de conspirare la manevrarea aurului de la Brinks Mat, amendat cu 700.000 de lire sterline ÅŸi condamnat la 14 ani de închisoare. Trei tone din aurul furat nu au mai fost niciodată recuperate. Se crede, de aceea, că toÅ£i cei care poartă bijuterii de aur cumpărate din Regatul Unit după 1983, poartă probabil aurul furat de la Brinks Mat.

7. Banca Nordică (2004): 50 de milioane de dolari "autofuraţi"

""

Jaful Băncii Nordului a fost un mare furt de bani de la sediul Băncii Nordice, din Belfast, Irlanda de Nord. Organizată într-un grup numeros ÅŸi prolific, o gaÅŸcă de tâlhari a furat, pe 20 decembrie 2004, aproape 50 de milioane de dolari în lire sterline. Jaful este considerat unul dintre cele mai mari din istoria Regatului Unit. Atât poliÅ£ia cât ÅŸi guvernele irlandez ÅŸi britanic au aruncat responsabilitatea în cârca organizaÅ£iei Provisional IRA (Armata Republicană Irlandeză), care a dezminÅ£it vehement orice acuze.

În noaptea de sâmbată, 19 decembrie 2004, grupuri de oameni înarmaÅ£i au făcut câte o vizită la domiciliile a doi oficiali ai Băncii Nordice, ambii locuind chiar lângă Belfast. DeghizaÅ£i în poliÅ£iÅŸti, bărbaÅ£ii au pătruns în casele oamenilor, Å£inând sub ameninÅ£area armei familiile celor doi bancheri. Unele dintre rudele acestora au fost apoi răpite ÅŸi sechestrate, iar oficialilor li s-a cerut să îÅŸi continue normal activitatea la sediul băncii cu adresa în Donegall Square. Au făcut acest lucru ,au rămas la lucru după închidere ÅŸi pe înserat au permis accesul în bancă al unor membri din bandă.

Tâlharii au pătruns în zona de gesionare ÅŸi stocare a banilor. Aici se afla o cantitate neobiÅŸnuit de mare de bani, pregătiÅ£i pentru alimentarea bancomatelor în vederea apropierii agitatului sezon al sărbătorilor de Crăciun. Banii au fost transferaÅ£i în unul sau mai multe vehicule, iar grupul a dispărut. Membri răpiÅ£i ai familiilor celor doi oficiali ai Băncii Nordului au fost eliberaÅ£i.

6. Banco Central, din Brazilia (2005): 70 de milioane de dolari prin tunel

""

În weekend-ul 6-7 august 2005, o gaÅŸcă de spărgători, suspectată că ar fi ori Grupul celor TatuaÅ£i, ori Primeiro Comando da Capital, a săpat un tunel spre Banco Central din Fortaleza. Au extras de acolo cinci containere pline cu bancnote de câte 50 de reali, cu o valoare estimată de 70 de milioane de dolari. Tâlharii au reuÅŸit să ocolească sau să activeze sistemele de alarmă ÅŸi senzorii băncii, rămânând nedescoperiÅ£i până în dimineaÅ£a zilei de luni, 8 august, atunci câand s-a redeschis banca.

Banco Central este o instituÅ£ie bancară naÅ£ională însărcinată cu gestionarea rezervei monetare. Banii din seif urmau să fie examinaÅ£i pentru a se decide recircularea sau distrugerea lor. Bancnotele nu fuseseră numărate secvenÅ£ial, devenind astfel aproape imposibil de urmărit. Cu trei luni înaintea jafului, gaÅŸca de hoÅ£i a închiriat o proprietate vacantă în centrul oraÅŸului să a săpat un tunel de 78 de metri pe sub două străzi din oraÅŸ, către un punct aflat chiar sub bancă.

OrientaÅ£i, indivizii au renovat locul într-un sediu de firmă, arborând la intrare un semn din care reieÅŸea ca acolo se afla o companie peisagistă, cu vanzare de iarbă naturală, iarbă artificială ÅŸi plante. Desigur că, interogaÅ£i mai târziu, vecinii, care au estimat că grupul era format din 6-10 inÅŸi, au văzut cum cantităţi mari de pământ erau transportate cu o duba zilnic de la firma, dar au interpretat acest lucru ca pe o activitate firească a acelui gen de afacere. Tunelul, având o formă pătrată, cu latura de aproximativ 70 de centimetri ÅŸi aflându-se la patru metri pe sub suprafaÅ£a pământului, a fost bine construit: întărit cu lemn ÅŸi plastic, având propriile sisteme de iluminat ÅŸi de aer condiÅ£ionat.

În ultimul weekend, membrii găştii au forat prin 1,1 metri de beton ranforsat cu oÅ£el pentru a intra în seiful băncii. Bancnotele furate cântăreau circa 3.500 de kilograme ÅŸi ar fi necesitat o perioadă de timp ÅŸi un efort considerabile pentru a fi mutate. Pe 22 octombrie, a fost descoperit cadavrul presupusului cap al operaÅ£iunii, Luis Fernando Ribeiro, de 26 de ani, pe un drum izolat de lângă Camaducaia, la 320 km de Rio de Janeiro. Bărbatul a fost îmuÅŸcat în mod repetat ÅŸi avea urme de la cătuÅŸe pe încheieturi. AlÅ£i cinci bărbaÅ£i au fost arestaÅ£i pe 28 septembrie, având în posesie 5,4 milioane de dolari din banii furaÅ£i ÅŸi recunoscând că au ajutat la săparea tunelului. Până acum, autorităţile au recuperat aproximativ sapte milioane de dolari, dar restul de 63 de milioane a rămas nedetectat.

5. Marele Jaf din Tren (1963): 80 de milioane de dolari furaţi fără arme

""

Este denumirea dată jefuirii, cu o pradă de, pe atunci, 2,3 milioane de lire sterline, în data de 8 august 1963, a unui tren pe Podul Feroviar Bridego, din Ledburn, lângă Mentmore, Buckinghamshire, Anglia. Trenul poÅŸtal de Corespondenţă a Casei Regale, călătorind din Glasgow spre Londra, a fost oprit de semnale luminoase. Atunci, o bandă formată din 15 indivizi, conduÅŸi de un anume Bruce Reynolds, a pătruns în tren ÅŸi a furat 2,3 milioane de lire sterline în bancnote folosite de una, cinci ÅŸi zece lire sterline – echivalentul a aproximativ 80 de milioane de dolari în 2009.

DeÅŸi nicio armă de foc nu a fost folosită în timpul jafului, mecanicul trenului, Jack Mills, a fost lovit în cap cu o bară de fier, fără a suferi mai mult de câteva vânătăi. Treisprezece dintre membrii grupării au fost prinÅŸi, după ce poliÅ£iÅŸtii i-au identificat în urma recoltării de amprente lăsate în urmă, la ascunzătoarea lor de la ferma Leatherslade, langa Oakley, Bukinghamshire. HoÅ£ii au fost judecaÅ£i, condamnaÅ£i ÅŸi închiÅŸi. Unul dintre deÅ£inuÅ£i a evadat dupa 15 luni de detenÅ£ie stabilindu-se în Melbourne, Australia, ÅŸi mutându-se mai târziu în Rio de Janeiro, Brazilia odată ce poliÅ£ia i-a dibuit locaÅ£ia. Alt condamnat a evadat ÅŸi el ÅŸi a fugit undeva lângă Montreal, Canada, pe Muntele Riguad. A trăit aici liniÅŸtit, un timp, înainte să comită o greÅŸeală ÅŸi să fie reperat de Scotland Yard.

4. Depozitul Securitas (2006): 92,5 milioane de dolari

""

Jefuirea depozitului Securitas, din Anglia, a avut loc la primele ore ale zilei de 22 februarie 2006, între 01:00 ÅŸi 02:15, în cadrul unei operaÅ£iuni ce a condus la subtilizarea celei mai mari sume de bani lichizi din întreaga istorie a crimei organizate britanice. Cel puÅ£in ÅŸase bărbaÅ£i au răpit ÅŸi ameninÅ£at familia directorului, au sechestrat 14 membri ai personalului ÅŸi au furat aproximativ 92,5 milioane de dolari în bancnote din Depozitul Coroanei de Gestionare a Lichidităţilor, din Vale Road, Tonbridge, Kent.

După ce directorul Securitas a fost oprit ÅŸi răpit, în timp ce conducea pe ÅŸosea, de indivizi costumaÅ£i în poliÅ£iÅŸti, iar soÅ£ia ÅŸi fiul său au fost ridicaÅ£i de acasă într-o manieră asemanătoare, cu toÅ£ii au fost conduÅŸi la o fermă părăsită ÅŸi, sub ameninÅ£area pistolului, bărbatul responsabil de depozit a fost "rugat" să coopereze. Apoi, într-o dubă albă, atât agresorii cât ÅŸi victimele s-au deplasat la sediul Securitas unde 14 indivizi din staff fuseseră legaÅ£i de spărgătorii înarmaÅ£i cu pistoale si purtâng cagule. Jaful s-a încheiat în jurul orei 02:15, dar încă o oră a mai trecut înainte ca toÅ£i cei imobilizaÅ£i să alerteze autorităţile. ToÅ£i cei ameninÅ£aÅ£i în cadrul acestei operaÅ£iuni au scăpat nevătămaÅ£i.

3. Depozitul de valori Knightsbridge (1987): 130 milioane de dolari

""

Jefuirea Depozitului de Valori Knightsbridge a avut loc pe 12 iulie 1987 în Knightsbridge, parte a burgului londonez City of Westminister, din Anglia. Doi bărbaÅ£i au intrat în acea zi în depozitul britanic, având intenÅ£ia declarată de a închiria o cutie de valori. După ce au fost conduÅŸi în seif, au scos pistoalele pe care le ascundeau în haine ÅŸi i-au deposedat atât pe directorul instituÅ£iei cât ÅŸi pe gardieni de orice autoritate ÅŸi de orice posibilitate de reacÅ£ie.

Apoi, hoÅ£ii au atârnat pe uÅŸa de la intrarea în clădire un semn prin care explicau închiderea temporara a Centrului de Depozitare Sigură, permiÅ£ând în acelaÅŸi timp accesul în interior al mai multor complici. Au spart multe cutii de valori ÅŸi au plecat cu o pradă în valoare de aproximativ 66 de milioane de dolari, care se echivalează cu aproximativ 130-150 de milioane de dolari astăzi. La o oră după ce spărgătorii au plecat, unul dintre gardieni a reuÅŸit sa îÅŸi scoată cătuÅŸele ÅŸi să declanÅŸeze alarma.

PoliÅ£iÅŸtii veniÅ£i la faÅ£a locului au recuperat o amprentă care i-a condus la identificarea italianului Valerio Viccei. După o perioadă de supraveghere, Viccei ÅŸi câÅ£iva din acoloÅ£ii săi au fost arestaÅ£i în timpul unei serii de raiduri coordonate pe 12 august 1987 ÅŸi condamnaÅ£i pentru săvârÅŸirea demonstrată a jafului. Mai târziu, Viccei a publicat o carte despre întreaga acÅ£iune.

2. Muzeul Boston (1990): tablouri în valoare de 300/500 de milioane de dolari

""

La câteva ore după ce festivităţile de ziua Sfantului Patrick s-au încheiat în Boston, pe 18 martie 1990, doi bărbaÅ£i îmbrăcaÅ£i în poliÅ£iÅŸti au bătut la uÅŸa intrării de serviciu a Muzeului Isabella Stewart Gardner, în jurul orei 01:24. Politica instituÅ£iei a fost dintotdeauna aceea de a nu deschide pentru nimic în lume uÅŸile pe timp de noapte, dar gardienii au făcut tocmai atunci o excepÅ£ie. DeÅŸi se pare că nu erau înarmaÅ£i, imediat ce "poliÅ£iÅŸtii" au fost lăsaÅ£i să intre în muzeu, i-au atacat pe cei doi paznici, încătuÅŸându-i, legandu-i cu bandă adezivă ÅŸi plasându-i în subsolul clădirii.

În următoarele mai puÅ£in de 90 de minute care au urmat, bandiÅ£ii au urcat în Camera Olandeză de la etajul al doilea al muzeului ÅŸi au furat trei picturi semnate Rembrandt; între acestea s-a numărat ÅŸi singurul peisaj marin realizat vreodată de pictor, una dintre cele câteva lucrări pe care hoÅ£ii le-au tăiat sălbatic pentru a le scoate din ramă, lăsând în urmă margini de pânză sfâÅŸiată în rame goale. Din aceeaÅŸi sală, a mai fost sustrasă lucrarea "Concertul", de Vermeer, precum ÅŸi un pocal chinezesc din bronz. Se pare ca s-a atentat ÅŸi la o a patra pictură a lui Rembrandt, dar fără succes. Din Galeria Scurtă, tâlharii au smuls de pe pereÅ£i cinci schiÅ£e ale lui Degas, precum ÅŸi vulturul de bronz din vârful unui steag napoleonean. Conform unor surse, 12 tablouri au fost furate în total, însumând o valoare estimativă de 300 de milioane de dolari. Altele avansează cifre precum 13 (tablouri) ÅŸi 500 (de milioane de dolari). Oricum ar fi, paguba a fost uriaşă, ridicând acest jaf în ranul celor mai mari din istorie. Autorii faptei nu au fost niciodată depistaÅ£i, întrucât au distrus casetele cu înregistrările din muzeu ÅŸi nu au lăsat amprente, iar operele furate au rămas definitiv pierdute. În prezent, o recompensă de cinci milioane de dolari este oferită pentru informaÅ£ii privitoare la recuperarea în condiÅ£ie bună a tablourilor.

1. Banca Centrală din Irak (2003): Saddam a furat un miliard de dolari

""

În data de 18 martie 2003, cu o zi înaintea declanşării bombardamentelor Statelor Unite asupra Baghdadului, aproape un miliard de dolari au fost furaÅ£i, în mai multe rânduri, din Banca Centrala a Irak-ului. AcÅ£iunea este considerată, pe bună dreptate, cel mai mare jaf din istorie. Mai târziu, trupele militare SUA au descoperit, ascunÅŸi în pereÅ£ii din palatul lui Saddam Hussein, circa 650 de milioane de dolari. Se consideră că această sumă reprezintă cea mai importantă parte a banilor furaÅ£i, fără a se cunoaÅŸte date concrete ÅŸi despre restul prăzii.

Diyaa Habib al-Khayoun, director general al băncii de stat al-Rafidain, susÅ£ine ca 250 de milioane de dolari ÅŸi 18 milioane de dinari irakieni, acum lipsiÅ£i de valoare, au fost de asemenea furaÅ£i în aceeaÅŸi zi din Banca Centrală, dar de jefuitori profesioniÅŸti, fără vreo legătură cu Saddam. Tot în martie 2003, un bilet scris de mână a venit în atenÅ£ie, semnat de Saddam Hussein, prin care se ordona retragerea a 920 de milioane de dolari ÅŸi oferirea acestor lichidităţi lui Quasay, fiul prÅŸedintelui irakian. Oficiali ai Băncii Centrale au afirmat că Quasay a putut fi văzut participând la încărcarea acestor bani, grupaÅ£i în cutii pline cu bancnote de câte o sută de dolari, în camioane, pe parcursul unei operaÅ£iuni de cinci ore. Fiul lui Saddam a fost mai tarziu ucis într-un schimb de focuri cu soldaÅ£ii americani.


Please follow and like us:
error

Lasă un răspuns